Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Regulile de circulatie a banilor sunt valabile si pentru jandarmii economiei globale.
In vremurile cand in Europa intrau investitii cu nemiluita, politicienii occidentali se bateau cu pumnul in piept ca asa e capitalismul - banii n-au miros. Acum, cand investitiile migreaza de la Vest la Est, aceeasi oameni politici ii acuza pe capitalisti de lipsa de patriotism. Cele mai virulente critici se aud in Germania si in Franta, care acuza ca pe o concurenta neloiala relaxarea fiscala din tarile nou-intrate in UE. Veteranii integrarii ameninta chiar cu "represalii" la capitolul asistenta regionala. Ceea ce nu se poate uita insa este ca in urma cu un deceniu recomandarile celor mari contineau in fiecare fraza cuvantul "reforma". Se organizau seminarii, unde se prezentau planse, ca sa stie si copiii cum se trece la economia de piata. Culmea ironiei este ca unii dintre cei mici chiar i-au ascultat, numai ca pe masura ce rezultatele deveneau din ce in ce mai bune, "batranele doamne" deveneau din ce in ce mai nervoase. La fel stau lucrurile si in privinta protectionismului, condamnat in discursurile marilor puteri, care insa il practica fara nici o jena. Vechea Europa i-a vorbit celei noi de reguli. Care trebuie urmate cu disciplina nemteasca. De pilda, Pactul de Stabilitate prevede ca deficitul bugetar sa nu urce peste 3% din PIB. Si nici nu s-au stins bine artificiile de la 1 mai, ca Cehiei, Ungariei ori Poloniei li s-a atras atentia ca nu se inscriu in parametri. Dar ce ne facem ca nici promotorii Pactului - Germania sau Franta - nu respecta regula?! Pana la urma, pentru ca Uniunea sa nu cada in ridicol, li s-a dat "tinerelor democratii" un termen de gratie. Adevarul nu mai poate fi ascuns: pe cand le sugerau esticilor un mars fortat spre integrare, occidentalii erau in plina cursa a subventiilor nationale. Mai pe sleau, vesticii, de neam germanic sau de ginta latina, se hraneau abundent din bogatia acumulata anterior, fara sa le pese de incetinirea cresterii economice. Se vede treaba ca e usor sa dai si foarte greu sa iei inapoi, dar e si mai simplu sa arati cu degetul spre Rasarit, decat sa recunosti ca in propria ograda ai obiceiuri proaste, impamantenite de zeci de ani. Poate ca Germania merita circumstante atenuate, dupa perioada de integrare a propriului est si eforturile recente ale cancelarului Schröder de a-si impune programul reformist. In schimb, Franta n-are nici o scuza. N-a integrat nimic. Cu toate acestea ministrul francez al Agriculturii nu ezita sa catalogheze intentia Comisiei Europene de a redimensiona subsidiile agrare drept "un act de tradare". Tradare, tradare, dar sa stim si noi? Tara cocosului galic beneficiaza de cele mai ample ajutoare din bugetul Uniunii doar pentru ca fermierii ei sa nu mai arunce cu rosii in politicieni. Toate acestea nu-i pot opri insa pe occidentali sa dea in continuare lectii orientalilor. E in mare voga povestea Irlandei, ajunsa "tigru" peste noapte. Din pacate, impozitele din Irlanda seamana izbitor cu acelea scazute din Est, nu cu cele ridicate ale nemtilor si francezilor. Asta nu inseamna ca Germania si Franta s-au hotarat sa accepte adevarul, dimpotriva. Ele cauta sa grabeasca alinierea sistemelor fiscale din blocul european. Vor sa-i aduca pe ceilalti mai aproape de ei, fiindca simt cum economia sociala de piata tremura din toate incheieturile. Isi mai gaseste Romania loc intr-un astfel de context? Nu prea. Modelul irlandez pare potrivit pentru Slovacia, fiscalitatea romaneasca aduce cu cea franco-germana. Drept urmare suntem pe cale sa ratam din nou oportunitatile investitionale, ceea ce va mari decalajul de competitivitate fata de vecinii din primul val. Deci, paradoxal, Romania e la fel ca Germania si Franta. Ne leaga aceeasi problema, incetinela reformei. Diferenta este ca ei au destula bogatie in camara, pe cand noi, saraci si disperati, "deturnam" bani de la generatiile viitoare.Citește pe Antena3.ro
