Pompa austriaca si rezervorul romanesc

Probabil ca stiti deja vestea: Petrom va fi vanduta catre grupul austriac OMV. O data cu asta, probabil ca telefonul rosu de pe biroul directorului va avea un fir cu capatul la Viena si nu la Palatul Victoria.

In vreme ce cozile la pompe - determinate de cel mai mic pret de pe piata - ar trebui sa se mai domoleasca: noua Petrom-OMV va avea de recuperat in intregime si cu profit suma cheltuita zilele acestea pentru achizitie.

Intr-un mod curios, OMV va fi beneficiarul nationalizarii operate de comunisti. In urma cu 60 de ani, peisajul era cu mult mai divers in Valea Prahovei, marea zona petrolifera a Romaniei. Aproape fiecare mare companie mondiala era reprezentata acolo, de la Royal Dutch Shell si pana la Standard Oil. Astazi, Petrom e stapana extractiei romanesti si sta pe rezerve de petrol semnificative pentru o tara europeana. De fapt, probabil ca un cumparator din zona, fie el OMV sau MOL (care mai spera inca…) isi va dubla cel putin rezervele aflate sub controlul sau. Si sunt rezerve pe care le poti pune pe piata repede si ieftin intr-o zona aflata in expansiune economica (ei, da, chiar si Romania e in situatia asta fericita, chiar daca nu pare…). Oricare ar fi investitia de facut, ea se poate sustine din incasari, asa cum probabil a facut-o Petrom pana acum. Iar pretul initial se va recupera intr-o tara a carei piata se va alinia Europei de Vest intr-un deceniu si ceva. Exact orizontul de timp pe care isi fac planuri de afaceri firme precum OMV.

Dincolo de asta, in anumite privinte, Petrom pare elefantul care se casatoreste cu o furnica. Cei 6.000 de angajati ai OMV sunt nimic pe langa cei 60.000 de oameni ai Petrom. Chiar daca firma noastra sufera de o anume supraincarcare a schemei specifica Romaniei, sa notam ca unii dintre angajatii Petrom chiar au treaba: romanii extrag acum de circa patru ori ori mai mult gaz si petrol decat OMV. Practic, firma austriaca va sari cateva trepte peste companiile regionale, doar cu ajutorul achizitiei din Romania.

Pentru patriotii foarte simpli la minte, nici o astfel de privatizare nu e o idee buna: in primul rand ca Petrom facea destui bani pentru statul roman. Practic, el vindea cu profit petrolul pe care il gasea in pamant si care nu costa nimic in afara de banii de exploatare. De acum inainte insa, banii acestia intra in buzunarele unei firme private… Asta desi petrolul, nu-i asa, e lasat din mosi-stramosi, petru binele neamului nostru - si nu al altora! Pe de alta parte insa, statul nu era chiar cel mai bun administrator: are prea multi angajati si prea multe contracte de reclama in ziare dubioase, vandute ca si tablourile, la licitatie, nu la taraba. Pe de alta parte, noul stapan va avea nevoie de multi bani pentru a tine pasul cu cererea de pe piata: cheltuielile pentru extractie cresc in fiecare an, intrucat petrolul nostru e tot mai putin si tot mai jos in straturile geologice. E nevoie de cineva cu experienta, mai ales in materie de finante si distributie a resurselor. Nu peste tot: la extractie probabil ca ne pricepem oricum mai mult ca austriecii, care n-au cum sa se laude cu 100 de ani de schele de petrol.

Fata de perioada fericita din interbelic, OMV cumpara insa la pachet si un foarte puternic si influent sindicat. Unul care nu are doar 60.000 de membri, ci si statie de radio, ziare si o multime de prieteni intre politicieni. Probabil ca aceasta realitate va duce un pic pretul mai jos: e de asteptat ca restructurarea sa nu fie chiar o joaca. De altfel, eu sunt gata sa pariez ca urmatorul anunt care va veni in legatura cu aceasta privatizare va fi o noua amanare. Austriecii spera sa semneze in iunie. Probabil insa ca pompa austriaca va trebui sa mai pompeze asigurari si zambete peste suspiciunile din rezervorul romanesc.