Valea Prahovei este o veritabilă Vale a Plăngerii pentru şoferi. Pănă acum vreo doi ani mai puteai să-ţi propui un week-end in zona Sinaia-Predeal. Nu numai bucureştenii sunt atraşi ca un magnet de această destinaţie; spre ea ţintesc şi alţi turişti naivi.
Un drum normal pănă la Predeal il făceai in două ore şi jumătate-trei. De cănd se tot modernizează ieşirea din Bucureşti pe DN 1, s-a dus orice grafic normal. Au fost zile cănd un drum pănă la Snagov a durat şi trei ore. Căt zborul pănă la Paris! (Asta dacă te scoli din timp, să ajungi la Otopeni, să prinzi avionul).
"Hopul" Otopeni este doar o incălzire pentru marea luptă ce se declanşează pe serpentinele de la Posada. Joi, coloana de maşini era de peste 20 de kilometri. O panglică inţepenită care sărea, rar, precum broasca. Ritmul era dirijat de paleta unui salahor care avea in sarcină trecerea coloanei de la mersul melcului la alergatul mortului. In plin sezon turistic, in Buşteni, punctul cel mai strangulat al circulaţiei de pe Valea Prahovei, ziua in amiaza mare s-a inceput o asfaltare. Exact ca in filmele cu proşti sau, trecănd in zona gravă, o acţiune de sabotaj. După ce stai patru ore să ajungi de la Sinaia la Predeal, poţi uşor să ajungi criminal. Patru ore in care te găndeşti căt de deştepţi trebuie să fie şefii care au ordonat aşternerea petecului de asfalt in oraşul Buşteni. Nu se poate face lucrarea noaptea, cănd traficul este mai redus? Nu se putea amăna pănă spre octombrie, in extrasezon?
Avem in genă tactica strălucită care ne-a adus in 1330 victoria la Posada. Romănii i-au prins pe ungurii Regelui Carol Robert de Anjou la strămtoare, in munţi şi, aşa a ajuns Basarab I domnitor de sine stătător. După 677 de ani aplicăm iar cu succes metoda de la Posada. De această dată la Buşteni, impotriva turismului romănesc.
Alte fronturi sunt deschise pe Autostrada Soarelui, la podul peste Argeş pe Autostrada Bucureşti - Piteşti, pe Şoseaua Braşov - Sibiu şi pe Valea Oltului. Suntem prinşi in cleşte, fără scăpare.
Ne-am invins!