Doi tineri se tarasc in cautarea unei salvari. Sunt pisati din belsug. Unuia, mangaiat cu pulanul de cauciuc, i-au zburat dintii. Pierderi colaterale. N-am facut nimic, se roaga, suntem de la un site cultural. Ba, striga o namila invelita in platose, baga-i in duba pe culturalii astia. In duba sunt aplicate corectiile la "Jos Basescu!". Li se scoate, prin metode exersate, cultura din cap. Vartos, fiindca jandarmii tocmai si-au redobandit restantele la suplimentul de hrana. Iata si alta secventa din pictorialul luptei lui Basescu, presedinte reales zdrobitor cu 0,33 la suta peste contracandidatul sau. Un tanar care strigase si el ce striga din ce in ce mai multi cetateni e cazut la pamant. Cinci aparatori ai ordinei il bat cu bastoanele, cu toate ca trupul acela costeliv nu opune nici o rezistenta. Pentru a-si multumi sefii sau doar pofta sa de a lovi, un al saselea vine si-i aplica picioare in coaste. E limpede, gorilele bine echipate, absente cand unii – inca nu se stie cine – incendiau si spargeau vitrine, au luat note mari la disciplina grijei fata de om. Inteleg ca la academia de jandarmi grija fata de om e disciplina obligatorie si eliminatorie.
Un alt raspuns al stapanirii vine, de pe inalte fotolii de bani si putere, de putere si bani, de la ciclic reinviatul Stolojan. Europarlamentarul care n-a coborat niciodata, ca venit oficial lunar, sub 15 mii de euro, dar care, bugetar ramanand a adunat averi de multe milioane (doar pe un hotel de la Predeal – de unde l-o fi mostenit? – cerea peste zece milioane de euro si tranzactia s-a facut), ne cearta ca am iesit in strada. Cu vocea sa care sfarama pietre de moara, rontaie nisip, prezidentiabilul care s-a lasat bocit de actualul presedinte ne ameninta ca strigand ce strigam rupem legaturile Romaniei cu lumea. Care legaturi? Nici in perioada comunista n-am fost mai rupti de lume ca acum cand Basescu ne-a coborat intr-un incredibil Ev Mediu al diplomatiei. Nu vom mai primi, zice Stolojan, bani. Pai e bine. Toti pe care i-am primit, trecuti prin trezoreria basesciana, s-au evaporat. Stolojan vrea sa stam acasa, sa lasam Guvernul "sa-si faca treaba" (poate in pantaloni!), sa-l iubim ca si pana acum pe presedinte. Anticipatele ar fi o calamitate si, in general, orice schimbare ar aduce dezastru. In cinica sa nesimtire, politicianul, convins ca are inca priza la public, ne sperie spre a ne cuminti. E prea tarziu, iar caracterul sau mizer a fost descifrat de cetatenii care au reinceput sa-si tina capul pe umeri.
Cinismul si nesimtirea, insusite de la tatucul de la Cotroceni, iau si forme mai concise. Boc, suit pe varfuri, punandu-si inaltatoare sub calcaie pentru a parea mai chipes, zice ca nu se sinchiseste el de niste "ciumpalaci". O batranica-ciumpalac, revoltata si mai vie decat toti mortii din Guvern, striga de pe treptele de la Inter ca nu se mai poate. Intrebata de un tanar reporter de ce e acolo, pe vremea asta cainoasa, raspunde cu o fraza demna de cartea de istorie: Sunt aici pentru ca ei, jandarmii, sa nu traga in dumneata, ci in mine. Eroismul acestei femeiusti, nu mai inalta decat Boc, dar sufleteste de o mie de ori mai inalta, este ceea ce demonstrantii de azi pun in fata mizeriei cu care ne imbaloseaza puterea. Am zis eroism? Da, eroism. Lasitatea s-a vindecat in sfarsit, teama s-a dus, lentoarea puturoasa peste care a domnit Basescu s-a evaporat. Un urat din varfurile puterii, imbogatit ca atatia altii din banii amaratilor, isi ingaduie sa ne zica, din mintea sa viermanoasa, viermi. Aceasta noua specie de politicieni crescuti sub Basescu se va duce asa cum a venit. Nu inainte insa de a lasa in urma nu doar morti de foame, ci si morti de glont. Basescu nu s-a dat niciodata in laturi de la tot ce poate fi mai sinistru. Mafia nu se da batuta fara focuri de arma. Iar armele au fost din timp, asa cum am vazut, bine alimentate cu munitie de razboi.