Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Matelotul Florică tocmai ce s-a învăţat cu ratele la bancă. După o misiune în Marea Mediterană cu fregata “Regele Ferdinand” a pus ceva bănuţi deoparte şi, graţie eligibilităţii constatate de un funcţionar bancar exigent, a putut să-şi cumpere o garsonieră...
Matelotul Florică tocmai ce s-a învăţat cu ratele la bancă. După o misiune în Marea Mediterană cu fregata “Regele Ferdinand” a pus ceva bănuţi deoparte şi, graţie eligibilităţii constatate de un funcţionar bancar exigent, a putut să-şi cumpere o garsonieră. Garanţie i-au stat părinţii şi cele două mătuşi bătrîne, care s-au mobilizat să-i facă “băietului” un rost. Pe mare, că doar a stat ceva vreme, i-a plăcut şi a văzut cum se pune problema vîslitului prin Mediterană după potenţiali terorişti şi cum opreşti gîlgîitul vreunui submarin inamic nărăvaş. Cum scrie la cartea NATO. A avut totuşi o grimasă cînd în plină izbitură de val, nu’ş ce piesă de la coşmelia de fier s-a stricat. S-a dus repede după maistru, maistrul s-a dus după ofiţerul de cart, ofiţerul de cart după secund, iar secundul după comandant. În mijlocul apăriei sărate, un pic spumoase şi oglindind cenuşiul norilor, “Regele Ferdinand” mai să se facă de ruşine.
Că se mai strică şi fierul, ba rugineşte şi mai tare fierul ruginit, ştia şi Florică. Piesa respectivă nu s-a găsit şi pace pe la vecinii de patrulă, greci şi turci, deşi aceştia au trimis repede telegramă, ca nişte veritabili aliaţi, pînă la depozitele lor de pe coastă. Pe matelot şi pe colegii lui i-a apucat bucuria să afle că “esenţele” fregatei nu se puteau găsi decît la şantierele BAE Systems din Marea Britanie, aşa că dă-o încolo de operaţiune-fulger. De cum a ajuns pe fregata “Made in England”, lui Florică i s-a părut tare ciudat faptul că danele militare ale Marinei Militare române nu o prea puteau primi la chei, fiindcă artizanilor guvernamentali ai “plutei de fier” Londra – Bucureşti nu le trecuseră prin cap că trebuie aşa ceva. E ca şi cum Florică şi-ar fi luat garsoniera fără prize şi uşă. Dar lucrurile s-au cîrpit din marş.
De-abia aşteaptă matelotul să mai prindă o misiune măcar pînă la bulgari, să mai strîngă şi el cîţiva euro din diurnă pentru a-şi mai uşura dările către bancă. Curios şi chivernisit din fire, Florică s-a pus pe comparat creditul lui cu cel al patriei, pentru cele două vapoare. Aşadar, fregatele au fost cumpărate de la britanici cu 116 milioane de lire sterline, iar Ministerul Finanţelor Publice a garantat sută la sută creditul extern. Precum au făcut şi mătuşile vîrstnice pentru Florică. Fireşte, britanicii au primit repejor banii, iar românii plătesc creditul. “La ce bancă s-o fi dus ţărişoara?”, s-a întrebat matelotul. Din gură în gură, Florică a aflat că în 2002, pe timpul Guvernului Adrian Năstase, a fost selectat un consorţiu de bănci format din ABN AMRO Bank, Deutsche Bank şi Alpha Bank pentru a acorda acest împrumut pe şapte ani. Ca să vezi, băncile respective n-au avut nevoie să-şi mai facă reclamă la televizor, aşa cum a luat la cunoştinţă Florică de avantajele creditului imobiliar.
Pe pliantul primit de la bancă, pe cînd făcea prospecţiunea pieţei, scria mic de tot, într-un colţ, care era Dobînda Anuală Efectivă. Nu prea i-au convenit atîtea comisioane, dar n-avea ce face. Întărîtat de amintirea pliantului, matelotul Florică, plătitor de taxe şi impozite la buget şi cotizant la bancă, a vrut să ştie, tot de amorul comparaţiei, care este Dobînda Anuală Efectivă pe care România o plăteşte consorţiului bancar. Nici secundul, nici comandantul, nici amiralul n-au putut să-i răspundă. S-a pus pe scris şi petiţii şi, după o bucată de vreme, în spiritul transparenţei şi triumfului democraţiei, a căpătat şi răspunsul: “Referitor la solicitarea dumneavoastră referitor la termenele de plată a creditului extern care a fost necesar Ministerului Apărării pentru achiziţionarea celor două fregate, vă comunicăm faptul că Departamentul pentru Armamente ne-a răspuns că informaţiile solicitate de dvs. se exceptează de la liberul acces în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu şi cu acordurile încheiate între părţi”. Deci ratele sînt la secret pînă în 2010.
S-a scărpinat în creştet şi şi-a spus hîtru: “Precis, acum se topeşte contractul de suport logistic, care ar fi trebuit să acopere perioada pînă la modernizarea fregatelor, adică peste 70 de milioane euro, în cel de modernizare propriu-zisă, de vreo 400 de milioane euro şi, la un loc, într-un alt împrumut cu rate confidenţiale”. Dar e mîndru că, în sfîrşit, vasele de luptă vor avea sisteme de rachete navă-navă şi de apărare aeriană, instalaţii de război electronic şi pupitru de comandă modern. Să tot faci de patrulă în Mediterana şi să plăteşti ratele pentru fregate!
Citește pe Antena3.ro
