Ringul din ochii DJ-ului

Orele 23:30-00:00. O parte din bucureşteni e absorbită de muţenie în "cartierele-dormitor" ale Capitalei. Se încuie porţile, se sting luminile, se închid ochii. Tot 23:30-00:00, aceeaşi locaţie, dar ceva mai spre centru. Cealaltă parte din bucureşteni abia acum deschide ochii, aprinde luminile şi deschide larg porţile. Începe viaţa de noapte.

Pentru pofticioşii de club, numiţi adesea şi "clubberi", muzica reprezintă un stil de viaţă. Distracţiile de top ale tinerilor se desfăşoară în club, fenomenul de clubbing în România dezvoltându-se datorită unei impresionante varietăţi de genuri muzicale. O seară obişnuită de sâmbătă în club înseamnă: boxe "nervoase", a căror muzică electronică, majoritatea, inundă auzul celor prezenţi, siluete programate să facă sistematic, pe înalte cuburi, doi paşi repede-nainte, doi paşi repede-napoi. Haotic. La bar, sfioşii se forţează să bea în dogoarea îmbâcsită de fum şi de parfumuri, iar pe ring izul de ceapă al purtătorilor de mădular se ciocneşte de mireasma uleiurilor de corp ale dansatoarelor domniţe. Asta dacă vorbim despre un club în care îşi permite să se desfăşoare oricine, în special cei care au bune maniere în loc de bani în buzunare.

În prezent, clubbing-ul românesc se mulează în funcţie de preferinţe. Mai toţi ştim cum arată o noapte petrecută pe ring, însă... de la pupitrul DJ-ului, bâţâiala se vede altfel. DJ Tavi, pe numele real Octavian Năstase, are vârsta de 20 de ani, însă are deja vechime în această industrie. "Dorinţa de a deveni DJ mi-a venit încă din liceu, dorinţă moştenită de la tatăl meu. Cariera mi-am început-o la vârsta de 16 ani. Eram la un eveniment şi, fiindcă nu-mi plăcea cum mixa DJ-ul, m-a lăsat să o fac în locul lui şi aşa a început totul. Înainte de asta, eram dansator şi, când am văzut că nu se poate trăi din asta, m-am orientat spre altceva. Fiindcă muzica e un stil de viaţă pentru mine, am ales o meserie tot în domeniu. Acum îmbin utilul cu plăcutul şi, atunci când sunt obosit, mă încarc prin public". Printre avantajele acestei meserii se numără programul flexibil (o seară de club ţine cam 4-5 ore, de regulă vinerea şi sâmbăta) şi distracţia, iar ca dezavantaj auzul uşor afectat.

Cluburile se "duelează" când vine vorba să-şi procure un DJ bun. Cum se deosebeşte un DJ slab de unul priceput? "Sunt diferenţe de la tehnică până la muzica pe care o pune; depinde şi de atmosfera făcută. E necesar ca un DJ să se apuce din pasiune şi să aibă ureche muzicală. Consider că are nevoie de 80% talent şi de 20% pregătire, să îi predea un DJ iscusit, pentru că prinde mai repede dacă stă pe lângă acesta în timp ce pune muzică decât să facă nişte cursuri teoretice. Nu oricine poate ajunge DJ. Mulţi se apucă pentru că e un trend şi pentru că dau de femei şi bani", explică Tavi. Acesta continuă să frecventeze cluburile şi ca simplu client, deoarece îi place să studieze alţi DJ, să ia câte puţin din fiecare. Deşi nu a ajuns nici măcar la 10% din ce şi-a propus, Tavi îşi doreşte să fie un artist complet, de la A la Z, şi nu un simplu DJ.

În timp ce oamenii merg în club să se distreze, el merge să muncească. Acest "condiment" pare să nu-l deranjeze, de vreme ce vânzoleala de pe ringul de dans se vede fantasmagoric de la pupitru: "Am o senzaţie foarte plăcută când se distrează lumea, e indescriptibil. Beatitudinea maximă am avut-o când am văzut 2.000 de oameni în club dansând pe muzica mea. Eu nu pun muzică cu ochii închişi; când ei reacţionează la un anumit stil de muzică, continui cu acela". Meseria aceasta în trei cuvinte? "Distractivă, obositoare, dar plăcută".