"Profitănd de faptul că Parlamentul, căzut intr-o criză a mişmaşurilor intre PNL şi PSD, nu-i pusese incă şeful, TVR a ţinut miercuri seară să-şi afirme independenţa"
Profitănd de faptul că Parlamentul, căzut intr-o criză a mişmaşurilor intre PNL şi PSD, nu-i pusese incă şeful, TVR a ţinut miercuri seară să-şi afirme independenţa. Drept pentru care Mihai Constantin, colaboratorul Rodicăi Culcer in enclava care e DEI, l-a contrazis pe premierul Călin Popescu Tăriceanu de-a lungul şi de-a latul unei ediţii speciale la fel de plictisitoare ca şi domnul Călin Popescu Tăriceanu. Contrazicerea şi-a avut rădăcina in poziţiile diferite asumate de cei doi convivi faţă de proaspăt publicatul Raport de ţară.
Călin Popescu Tăriceanu susţinea cu deosebită fermitate că Documentul nu trebuie abordat de Romănia ca un soi de Tablele Legii, aduse de Moise de la Dumnezeu, gata să dea cu ele in cap evreilor indărătnici. Premierul s-a străduit să convingă opinia publică de adevărul că, membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, Romănia işi poate permite să aibă obiecţii faţă de aserţiunile din Raport. Nu ştiu dacă domnul premier a reuşit să convingă opinia publică, mai ales dacă ne găndim că opinia publică, ocupată cu alte chestiuni, cum ar fi, de exemplu, cea a unui manelist care a tras cu pistolul inainte sau după o partidă de sex, nu s-a dat in vănt după o emisiune care dezbătea Raportul de ţară. Sigur e insă că pe domnul moderator n-a reuşit să-l convingă.
Domnul moderator o ţinea langa cu autoritatea necondiţionată a textului redactat de nişte oameni, unii dintre ei chiar prea oameni, dacă ne găndim la deja celebrul Franco Fratini, un pui de turturică din cuibul dubios al lui Silvio Berlusconi. Pentru domnul moderator, documentul emis de birocraţii de la Bruxelles, după ce-au biruit moţăiala siestei, se bucura de ipostaza unui Text sacru.
Ceva in genul unei Hotărări a CC al PCUS din anii Tătucului Stalin pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din ceea ce se numea, cu un termen uimitor de exact, lagărul ţărilor de democraţie populară. Nu astfel se explică luarea la intrebări a premierului pentru aserţiunea din Raport, potrivit căreia procesele sunt prea lungi, deoarece judecătorii ar accepta chichiţele avocaţilor apărării, la loc de frunte situăndu-se obiecţia de neconstituţionalitate.
Să lăsăm la o parte faptul că executivul, parte a clasei politice, nu-şi poate permite să ceară justiţiei accelerarea proceselor. Să ne oprim asupra asumării de către domnul moderator a criticii aduse de Raport felului in care se desfăşoară procesele de corupţie in Romănia.
In chip surprinzător, ba chiar stupefiant, proza domnului Fratini trădează o viziune bolşevică asupra justiţiei. Pentru domnia sa şi, din nenorocire, pentru Comisia Europeană din care face parte şi un comisar romăn, domnul Leonard Orban, procesele de corupţie ar trebui să se desfăşoare in pas alergător. Ceva in genul proceselor intentate sabotorilor, duşmanilor de clasă, slugilor imperialismului anglo-american. Sau, ca să fim mai aproape in timp, in genul Procesului Ceauşescu, dat drept exemplu in toate enciclopediile lumii de asasinat prin intermediul justiţiei.
Dacă ar fi să credem Raportul, un proces de corupţie ar trebui să se limiteze la o singură şedinţă, şi aceea doar de căteva minute. Vine procurorul, insoţit de căţiva miliţieni, cere condamnarea acuzatului, avocatul Apărării il susţine entuziasmat, asistenţa se ridică in picioare şi strigă: "Moarte trădătorilor!" şi gata, procesul a luat sfărşit!
Că in mintea lui Franco Fratini procesele de corupţie din Romănia trebuia să se desfăşoare ca in sănii Monicăi Macovei e o chestiune care-l priveşte pe domnul respectiv. Problema e dacă Romănia, ţară membră cu drepturi depline a UE, trebuie să ia poziţie de drepţi faţă de astfel de aberaţii. Nu de altceva, dar nu-i exclus ca peste cătva timp să aflăm că numitul domn Fratini e arestat in Italia pentru o afacere de corupţie. Corect, surprinzător de corect, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că Raportul "nu e perfect" şi că "rămăne să discutăm cu ei (experţii CE) şi să vedem de ce au făcut anumite afirmaţii".
Moderatorul TVR nu părea deloc incăntat de această poziţie ce merita salutată, fie şi pentru că e prima tresărire postdecembristă de demnitate intr-o Romănie dominată de o slugărnicie faţă de instituţiile europene pe care nici măcar regimurile fanariote nu o impărtăşeau faţă de Inalta Poartă.
Şi asta pentru că moderatorul, asemenea multor jurnalişti, intelectuali şi politicieni din Romănia de azi, mai crede că ţara asta e un soi de gubernie a Uniunii Europene!
Citește pe Antena3.ro