x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale România și-ar putea dubla deceniul de aur al gazelor

România și-ar putea dubla deceniul de aur al gazelor

de Daniel Apostol    |    23 Oct 2023   •   07:20
România și-ar putea dubla deceniul de aur al gazelor

Perioada dintre 2011 și 2021 a marcat, la nivel global, Deceniul de Aur de gaze naturale. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în această perioadă am avut o expansiune puternică în care gazul a contribuit cu aproximativ 40% la creșterea aprovizionării cu energie primară la nivel mondial - mai mult decât orice alt combustibil -, consumul de gaze naturale la nivel mondial crescând cu aproape 25%.

Saltul rapid a fost susținut de disponibilitatea aprovizionării cu gaze relativ ieftine și competitive din punctul de vedere al costurilor, de politici de aer curat pe piețele cu creștere rapidă din regiunea Asia-Pacific și de extinderea producției de șist în Statele Unite.

Dar Deceniul de Aur a cam luat sfârșit pentru majoritatea regiunilor de producție și de consum de gaze naturale.

Blocajul economiei globale cu scăderea abruptă a consumului provocat de pandemie și, mai apoi, criza energetică declanșată de invadarea Ucrainei de către Rusia au marcat un punct de cotitură pentru piețele globale de gaze naturale.

Experții sunt de părere că cererea globală de gaze naturale va frâna semnificativ pe termen mediu (2022-2026). Potrivit celui mai recent raport IEA, în timp ce tensiunile de pe piață s-au atenuat în primele trei trimestre ale anului 2023, aprovizionarea cu gaze rămâne relativ strânsă, iar prețurile continuă să se confrunte cu o volatilitate puternică, reflectând un echilibru fragil pe piețele globale de gaze.

În Uniunea Europeană, nivelurile ridicate de stocare permit un oarecare optimism înaintea sezonului de iarnă 2023-2024, care aduce un firesc consum mai ridicat, necesar încălzirii.

Dar, în ciuda reechilibrării treptate a piețelor de gaze, riscurile și incertitudinile afectează perspectivele pentru iarna 2023-2024. Mai mult, evoluțiile geopolitice și militare de dată recentă din Orientul Mijlociu se adaugă semnificativ la o serie de factori de risc, care oricum creșteau tensiunile de pe piața hidrocarburilor. Printre acești factori se numără și faptul că nord-vestul Europei nu va avea acces în această iarnă la două surse care au fost coloana vertebrală a aprovizionării sale cu gaze naturale: gazul rusesc prin conducte și zăcământul Groningen din Țările de Jos, care și-a încetat producția la 1 octombrie.

Pentru întregul an 2023, cererea de gaze din economiile europene este prognozată să scadă cu 7%. Acest lucru este determinat, în principal, de consumul mai mic în sectorul energetic, care este de așteptat să scadă cu 15% pe fondul extinderii surselor regenerabile și reducerii consumului de energie electrică. IEA estimează că utilizarea gazelor în industrie va rămâne aproape de nivelurile de anul trecut. Se preconizează că producția de gaze naturale din Europa va continua să scadă pe termen mediu, în ciuda interesului reînnoit pe unele piețe-cheie după invazia Rusiei în Ucraina. Producția de gaze naturale din Europa-OCDE a scăzut

33% din 2010, ceea ce duce la o dependență mai mare de importuri. Țările de Jos și Regatul Unit au reprezentat peste 90% din declinul net. Tendința descendentă a fost inversată temporar în 2022, când producția europeană de gaz a crescut cu 4% pe fondul crizei de gaze declanșate de Rusia. Dar producția europeană de gaz a revenit la traiectoria descendentă în 2023, cu producția în scădere cu 4% (sau 3,5 miliarde mc) în primele opt luni ale anului, și experții IEA estimează că producția de gaze naturale din Europa va scădea cu 7% până în 2026 comparativ cu 2022, deoarece creșterea producției de gaze naturale pe piețele est-europene nu este suficientă pentru a compensa scăderile ce apar în nord-vestul Europei, din cauzele arătate mai sus.

Dar ceea ce pare a fi o amenințare pentru unii poate fi o oportunitate pentru alții.

Dacă „joacă” inteligent și dacă va construi politici publice menite să susțină sectorul gazier, România poate să prelungească beneficiile Deceniului de Aur pentru cel puțin încă un deceniu.

Resursele de gaze naturale de la Marea Neagră pot face din România un producător net și un exportator semnificativ de gaze naturale, cu beneficii directe pentru statul român, pentru operatorii de la Marea Neagră și mai ales pentru consumatorul din piața românească, fie el casnic sau industrial. Producția de gaze naturale din offshore-ul românesc reprezintă o imensă oportunitate pentru România, va impulsiona creșterea  economică și va furniza venituri suplimentare la bugetul de stat.

Proiectul de exploatare a gazelor Midia a început producția în 2022 și este programat să crească aprovizionarea cu gaz la un mmc/an în perioada 2023-2026. Apoi, în iunie 2023 a fost luată decizia de investiție cu privire la exploatarea zăcământului Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre și primul proiect offshore în ape de mare adâncime din România. Investițiile estimate pentru dezvoltarea proiectului se ridică până la 4 miliarde de euro. Pe durata exploatării, se estimează că Neptun Deep va furniza un volum total de circa 100 de miliarde metri cubi de gaze naturale. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Producția estimată ar acoperi consumul de gaze pe 30 de ani al 4,3 milioane de gospodării - adică aproximativ jumătate din consumatorii casnici din România.

Gazele naturale vor contribui direct la securitatea energetică a României. Dar și mai important, producția de gaze naturale este o  șansă pentru realizarea cu beneficii sporite și cu riscuri reduse a tranziției energetice. Dar pentru asta, atenție la reglementări!

×