Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fericit prilej pentru ca, în temeiul celor șaptesprezece ani de cât mă număr printre colaboratorii săi, să îi urez un călduros ,,La mulți ani!’’ cu noi și substanțiale apariții și cu cât mai mulți și statornici prieteni și cititori!
Și acum să trecem la treabă și să începem cu două vești pe care le-a transmis în spațiul public Ligia Deca, ministrul educației Prima este că, în condițiile prelungirii grevei din educație, este posibil ca probele de competențe de la bacalaureat să fie echivalate cu notele din timpul anilor de liceu. Procedură la care, menționează doamna ministru, s-a recurs și în perioada crizei generate de pandemie, când nu au existat alte soluții fezabile pentru ieșirea din criză. Atunci să zicem că nu au existat, dar, de data asta, ar putea exista și o soluție care a și început să circule pe canalele mediei alternative. Și anume ca, pentru o vreme, greviștii să fie de acord cu ofertele guvernului și să revină la școală. Urmând ca, după încheierea anului școlar, să fie reluate grevele, implicit, negocierile. Soluție în favoarea căreia pledează, fără a o susține cu subiect și predicat, doamna ministru atunci când menționează că 15.000 dintre cei care au participata la grevă s-au retras, așa încât au rămas pe baricade cam 51% din personalul didactic și nedidactic. Date pe care le-au negat, în mod categoric, liderii sindicali anunțând o cotă de susținere la nivel de peste 80%. Mai precis 86,3% dintre greviști. Diferența dintre cele două procente reieșind din faptul că oficialii ministerului Educației calculează în funcție de totalul personalului didactic și nedidactic, pe când liderii sindicali se raportează numai la participanții la grevă. (Pentru o informare corectă asupra subiectului, vă recomand să consultați analiza substanțială, bine documentată pe care a publicat-o,astăzi, pe pagina ,,jurnalului’’ Diana Scarlat.)
Evident, procentele menționate nu rămân bătute în cuie, mai ales că, din partea părinților și a familiilor, încep să vină mesaje de îngrijorare privind consecințele negative, în mod deosebit, pentru cei care trebuie să susțină bacalaureatul, pe care le vor avea acele alte zile sau săptămâni care se adaugă celor trei săptămâni de când durează greva. Semnale care, la rândul lor, sunt, instantaneu, preluate și manipulate de către oficine specializate. Spun asta cu sinceră îngrijorare fiindcă avem, de mai mult de trei decenii, numeroase și semnificative experiențe ale unor greve care au debutat cu o largă susținere de masă ,dar, în final, au eșuat fără drept de apel. Nu mă refer, desigur, la protestele regizate de sforari de rit sorosist, ci la acțiuni care, inițial, aveau îndreptățite revendicări și solide motive, dar pe care au reușit să le discrediteze, cu tot arsenalul aferent, propagandiștii specializați.
Ceea ce trebuie să recunoaștem că se întâmplă și de data asta! Primul semnal fiind dat de un text, apărut încă la debutul grevelor, în care se susținea-desigur, fără dovezi!- că, de fapt, la butoanele de comandă ale grevei s-ar afla președintele Klaus Iohannis. Care, în acest fel, vrea să amâne cât mai mult alternanța la guvernare. Scenariu pe care l-am mai contrazis și pe care îl voi contrazice, încă o dată, ceva mai jos. Având și motive să spun că, dimpotrivă, primul turist extern al țării are un mare interes ca această rocadă să se producă și să se soldeze cu un singur perdant. Firește, PSD-ul!
Că există un meschin interes de a denatura scopul real al grevei din sistemul educației o mai dovedesc cel puțin două subiecte pe care le aduc tot mai des în discuție propagandiștii specializați: 1)veniturile mari pe care le-au acumulat liderii sindicatelor din învățământ în anii, deloc puțini, de când se află în funcție; respectiv 2) o crescândă criză de comunicare și de încredere, de fapt o categorică ruptură a acestor lideri cu marea masă a sindicaliștilor. Oameni care, susțin aceleași oficine, au și motive ca să îi bănuiască pe liderii sindicali că au făcut sau că ar putea să facă înțelegeri pe sub mână cu guvernanții.
Să nu se fi gândit liderii sindicali la aceste consecințe negative-evident neintenționate- atunci când au ales să declanșeze, la scară națională, greva în acest interval de timp în care trebuie să aibă loc activități atât de importante cum sunt încheierea mediilor pe anul școlar 2022- 2023 și examenul de bacalaureat? Fapt este că de impactul emoțional al acestor consecințe a profitat președintele Klaus Iohannis atunci când a lansat teatral-patetica întrebare: ,,Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale?’’ Zicere pe care, dacă greva se va prelungi fără a se ajunge la soluții viabile, anumite cercuri de interese și de influență vor face tot ce le stă în putere- și chiar le stă!- pentru ca să o audă reluată și de către părinți, elevi sau profesori ajunși la capătul răbdării.
Există, însă, șanse reale pentru ca transferul de putere de la Palatul Victoria să se efectueze cât mai curând? Părerile sunt, încă, împărțite. Este, însă, în afara oricărei îndoieli faptul că noul premier dat de PSD și cabinetul său vor prelua gestionarea unor foarte fierbinți și deloc puține dosare, între care se va regăsi și cel al revendicărilor personalului didactic și nedidactic. Rămâne, deci, de văzut cum va negocia noul premier,Marcel Ciolacu, setul de revendicări împreună cu greviștii și cu liderii sindicali, în condițiile în care nu există indicii că actualul titular al portofoliului Educației, Ligia Deca, va preda ștafeta. De aici, o nouă întrebare: de cine va asculta doamna ministru? De premierul Marcel Ciolacu sau de președintele Klaus Iohannis, cel care a propus-o și o susține fără șovăire?
Întrebare care se poate relua și în cazul altor viitori miniștri PNL. Fiindcă, după cum am înțeles dintr-o altă știre(prea puțin luată în seamă, cred), președintele Klaus Iohannis a dat ordin pe unitate ca din viitorul Executiv să nu mai facă parte oameni din conducerea PNL, sub motiv că aceștia vor fi mobilizați la reconstrucția partidului pentru împătrita bătălie electorală din anul 2024. În locul lor fiind numiți, potrivit acelorași prețioase indicații, oameni tineri, de preferință tehnicieni. Urmând ca, în cazul în care nu își vor face treaba, mult prea fluctuanta noastră opinie publică să opereze conform preceptului: ,,de unde ne e, nici Dumnezeu nu cere!’. În acest fel, greii PNL, partidul de suflet al domnului președinte, nu se vor mai afla în prima linie a confruntărilor pe teme ce țin de actul guvernării în curs, teme incomode care necesită consum de timp și de nervi, ei urmând să fie aruncați în luptă abia în cursul celor patru competiții electorale ale anului 2024.
Fiind, în schimb, foarte posibil ca, în condițiile în care PSD își va trimite oameni bine pregătiți la conducerea ministerelor și agențiilor ce îi vor reveni după negocieri, la final de mandat, pe umerii acestora să cadă nemulțumirile și a dezamăgirile populației. Populație care, în anul viitor, va fi, de patru ori, electorat.
În concluzie, nu respectarea celor convenite atunci când s-au pus bazele actualei coaliții de guvernare dorește atât de insistent președintele aflat în ultimul sfert din cel de al doilea mandat, ci cu totul și cu totul altceva! Domnia sa dorește ca, pe fondul acumulării unor noi subiecte –problemă pe lângă cele existente, PSD să i se rezerve rolul de partid-paratrăsnet. De fapt, rolul de țap ispășitor. Cu care, evident, urmează să intre în cele patru bătălii electorale din anul viitor.
Iată pentru ce spun că insistența repetată a domnului președinte, care la începutul acestui an nu mai avea decât 16% cotă de încredere publică, nu mă trimite cu gândul la respectarea prevederilor Constituției, ci direct la avertismentul din ,,Eneida’’ lui Vergiliu: ,,timeo Danaos et dona ferentes’’, în traducere: ,,mă tem de greci și atunci când fac daruri’’. Avertismentul lui Laocoon atunci când a văzut calul troian la porțile cetății.
Înlocuiți numele colectiv ,,Danaos’’ cu numele și prenumele unui foarte cunoscut personaj public al zilelor noastre și îmi veți da dreptate.
