Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primele luni ale acestui an s-au dovedit a fi la fel de bogate în ştiri ca oricare din perioadele recente.
Să începem cu „placa de plastic din Pacific”, o uriaşă cantitate de deşeuri, evident din materiale sintetice, care pluteşte pe undeva între Japonia şi California. Se spunea că are o suprafaţă egală cu a statului Texas. Nici vorbă, ne asigură experţii, nu e nici cât 1% din Texas. Chiar şi un procent din suprafaţa Texasului e cam mult.
Un grup de specialişti în nutriţie susţin că alăptarea pruncilor are avantaje care continuă până în adolescenţă. Copilul în creştere este ferit de alergii, obezitate, diabet şi boli de piele, iar mama lui riscă mai puţin să fie anemică sau să se îmbolnăvească de cancer ovarian. Bărbaţii cu trăsături masculine mai vizibile sunt preferaţi celor inteligenţi. Personal nu aveam nici un dubiu dar acum cercetarea socio-psihologică efectuată în Canada a înlăturat şi ultimele umbre de îndoială. Domnul Lopez Torecillas ne sfătuieşte să nu devenim colecţionari, asta măreşte riscul de a suferi de tulburări obsesiv-compulsive.
Dacă aţi crezut că frica de păianjeni şi de şerpi este înnăscută, o expresie a evoluţiei, este momentul să vă revizuiţi opiniile. Cercetătorii din Grecia au ajuns la concluzia că este o frică învăţată, foarte devreme şi foarte repede adoptată ca mecanism de supravieţuire. Undeva departe, foarte departe, la incredibila distanţă de peste 13 miliarde de ani lumină, astronomii care lucrează cu telescopul Hubble, au descoperit cea mai îndepărtată galaxie din Univers. E compusă din stele relativ tinere, de culoare albastră, iar primele măsurători arată că este cam de 100 de ori mai mică decât Calea Laptelui.
Specialiştii din Columbia au imaginat un sistem de detonare a bombelor artizanale, aşa zisele SEI, adică structuri explozive improvizate, folosite de terorişti şi de trupele de gherilă. Metoda lor sugerează folosirea pulsurilor electromagnetice, cum sunt cele ce însoţesc exploziile nucleare. Mărturisesc că mi se pare greu de înţeles, dar cine ştie, poate avem de-a face cu un succes viitor. Dacă ne mulţumim cu nivele de energie infinit mai modeste aflăm ca neuronii „vorbesc” între ei nu numai prin legăturile fizice, cunoscute sub numele de sinapse, ci şi prin variaţii de energie în câmpurile electrice din sistemul nervos. Neuroni fără fir?
Citește pe Antena3.ro
