Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa valutară are viaţă în ea. Şi e în mişcare. Începând din a doua decadă a lunii mai, neîncetat, leul a urcat, a coborât iar a urcat şi iar a coborât. Era miercuri, 21 mai, când a coborât (de fapt s-a depreciat) până la nivelul de 4,4378 lei pentru 1 euro. Joi s-a apreciat însă, substanţial, până la 4,4170 lei pentru 1 euro. Vineri (în ultima zi bancară din săptămâna trecută) moneda românească s-a apreciat din nou, până la 4,4164 lei pentru 1 euro. Cel mai bun curs al leului din acest an. Unii analişti s-au grăbit să afirme că s-a produs deja primul efect al îmbunătăţirii notei de către Standard & Poor’s, care îi încurajează pe investitorii străini să nu ocolească România. Nu cred că au dreptate. Ar fi prea devreme. Probabil vor mai trece două-trei săptămâni până când investitorii vor începe să dea curs invitaţiei semnate de Standard & Poor’s. Şi mai e ceva: să nu visăm că vor veni în galop, în acest an. Probabil că vor veni la trap. Şi scriu galop şi trap gândindu-mă la cele două cavalerii ce formează masa investitorilor globali: cavaleria uşoară, cu acei cai supli şi rapizi, care pot veni pe neaşteptate, dar pot şi pleca pe neaşteptate; şi cavaleria grea, formată din cai grei de tracţiune, care vin încet, dar vin cu investiţii solide şi fără vreun gând de a se face repede nevăzuţi.
Şi atunci, cum se explică aprecierea leului în aceste zile? Fără îndoială, se cuvine să privim înapoi, la ce s-a întâmplat în primele trei luni ale anului. După ce, în ianuarie şi în prima parte a lui februarie, moneda naţională a făcut un tur de depreciere, fără să dea însă vreo şansă de câştig celor care au pariat pe un curs de 5 lei pentru 1 euro, din a doua jumătate a lui februarie s-a produs o schimbare semnificativă. Zigzag-ul a continuat, dar dominantă a devenit aprecierea leului. Până la recordul de vineri 23 mai.
Ce să înţelegem? Că mai degrabă lucrurile s-au petrecut invers. Mai întâi economia românească a acumulat ceva mai multă credibilitate, deşi nu atâta cât ne trebuie, şi abia apoi a venit verdictul de la Standard & Poor’s. Şi acum? Aşteptăm efectul măririi notei? Ar fi o eroare. Recentul verdict e un stimulent, dar sunt mulţi aţi factori care dau direcţia pe piaţa valutară. Drumul înainte nu e deloc lin. Concurenţa va fi tot mai dură. Viaţa banilor la înălţimea cursurilor flotante va fi tot mai grea. Chiar între ţările cu economii dezvoltate intervin, tot mai des, evoluţii divergente. Motiv pentru care marjele de fluctuaţii între diferite valute se distanţează adeseori pronunţat.
Important este însă faptul că încet, dar sigur, leul se întăreşte. Puterea lui de cumpărare creşte, confruntarea cu euro îi este deseori favorabilă iar acum, în 2014, au început să scadă şi dobânzile la creditele în lei. E drept, apar semne de întrebare şi îngrijorări legate de dobânzile la depozitele bancare în monedă naţională, dar fără îndoială că legile pieţei vor avea ultimul cuvânt.
Citește pe Antena3.ro
