x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Trupa de diversiuni Băsescu

Trupa de diversiuni Băsescu

de Petru Calapodescu    |    17 Apr 2013   •   19:01
Trupa de diversiuni Băsescu

Mai sunt oameni care nu s-au lăsat păcăliţi de imaginile de familie mare şi fericită, trăind în deplină armonie. Imagini reţinute de camerele video la ceremonia de depunere a Jurământului de către nou şi neaşteptatul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, fostul vag procuror, vizavi de forţa căruia de a gestiona un domeniu atât de complex şi, în prezent, controversat îmi menţin serioase rezerve. Am văzut în salonul de la Cotroceni, spre deosebire de alte destul de recente asemenea prilejuri, un preşedinte destins şi afabil, izvor de laude năclăite cu miere ca o sarailie. M-am uitat şi eu contrariat la figurile strălucind de satisfacţie, dacă nu chiar de fericire, ale numeroasei asistenţe (premier, şefii Senatului şi Camerei, miniştri, consilierii prezidenţiali în păr). Toţi, înconjurându-l încântaţi pe Băsescu, făcând bătături în palme de atâtea strângeri de mână şi cu zâmbete lăţite de la o ureche la alta.

Ce s-a vrut cu această butaforie? O demonstraţie că "pactul de coabitare" funcţionează? Că Băsescu nu-i un tip chiar aşa de rău şi că vrea să ajute Guvernul  şi-l încurajează pe tânărul premier, "reevaluându-l" şi scoţându-l din zoologie, să persevereze? Dacă liderii USL şi, în primul rând, Victor Ponta îşi vor face urechea pâlnie la asemenea ieftine cântece de sirenă şi se vor lega la ochi, ori vor păşi cu privirea la vârful pantofilor, se vor împiedica, vor pierde credibilitatea unui electorat care le-a cerut "Jos Băsescu!" şi vor cădea în nas mai repede decât şi-ar putea imagina. Pentru că, între timp şi în afara salonului de protocol, Băsescu n-a uitat şi nu iartă, iar comandourile sale lucrează de zor, diversiune după diversiune, şubrezind şi luxând mai toate demersurile actualei puteri. Cât au fost ei de repudiaţi formal de Băsescu, pedeliştii (gata să sară în noul barcaz, botezat Mişcarea Populară) au încă reflexe condiţionate şi nu scapă nici o ocazie de a încerca să lovească Guvernul. Blaga şi ai lui n-aveau cum să adune de-o moţiune de cenzură pe Legea retrocedărilor. Dar asta nu-i opreşte să o conteste la Curtea Constituţională (procedură lungă, greoaie şi cu judecători avându-l, în majoritate, pe "Băsescu-n suflet), ceea ce pune sub semnul întrebării termenul şi aşa prelungit de CEDO: 12 mai.

Ca din întâmplare, simultan, sare din fotoliu şi dă fuga cu jalba tot la CCR şi Oana Schmidt Hăineală, preşedinta CSM şi preferata lui Băsescu. Atacând OUG prin care candidaţii pentru postul de judecător la CEDO ar fi urmat să fie desemnaţi de o largă comisie (profesori de Drept, judecător la ÎCCJ, membru al CSM, miniştrii Justiţiei şi de Externe etc), iar nu doar de un CSM cu o componenţă mai mult decât controversată în prezent. Aceeaşi doamnă mai vrea şi ca actualul aviz consultativ al CSM la desemnarea şefilor principalelor parchete să fie unul conform, obligatoriu de urmat, ceea ce, să fim serioşi, se vede de pe Lună, ar dubla aşii aflaţi acum în palma tot a lui Băsescu.

Ca şi cum cum nu-s de ajuns valurile din ţară, continuă exportarea scandalurilor de către portocalii la Parlamentul European. Unde, după pârâcioşii - e drept, destul de şcoliţi şi insidioşi - Monica Macovei şi Cristian Preda, se produce, tot mai insistent dar şi mai jenant, mezina lui Băsescu, EBA. Care, probabil, îşi imaginează că actuala sa stare, de femeie măritată şi de viitoare mămică, i-au adăugat şi competenţă şi credibilitate parlamentară. După ce s-a făcut de râs, uluindu-i pe deputaţi cu rufele murdare din PDL-ul pe care-l acuza că nu o susţine suficient pe Elena Udrea (ce treabă o fi avut P.E. cu această mahala?!), tânăra doamnă a ieşit iar la rampă, ţâpurind că în România se coace o nouă Constituţie. Care ar fi profund nedemocratică şi ar viza instituirea unei puteri unipersonale exacerbate a preşedintelui, la care ar visa Crin Antonescu. Vezi, dragă Doamne, un nou derapaj de la statul de drept atât de bine construit de tăticul ei şi o ingnorare abuzivă a proiectului de Constituţie dictat acum dioi, trei ani de Băsescu lui Boc. Proiect care dădea preşedintelui nu doar prerogative nedemocratice, ci jugula orice crâcnet faţă de voinţa discreţionară sau abuzurile acestuia.

Cam asta - şi se adaugă zilnic alte şi alte diversiuni băsiste - e realitatea politică românească. Iar nu aceea cu zâmbete regizate din salonul de la Cotroceni. Şi, din păcate, România se pare că  va târî această ghiulea legată de gleznă încă un an şi jumătate. Dacă nu cumva populaţia se va sătura mai curând de acest spectacol numit coabitare.  

×