Premiera istorica in acordurile Romania – FMI: introducerea unui management strain in intreprinderile de stat romanesti!
Management privat – selectat international dupa cum se spune in acordul cu FMI – adica, mai pe sleau, management strain in intreprinderi de stat romanesti: iata un pas spre viitor! Facut insa din cu totul alte motive decat din acelea invocate oficial sau care, la nivel informal, se afla in subtext. Acestea nici macar nu pot explica de ce stapanul, adica FMI, a 'descoperit' abia acum, dupa aproape doua decenii de relatii cu Romania capitalista, aceasta abordare! Presedintele Basescu spune ca, de fapt, la insistentele domniei sale!
In subtext se pretinde ca recurgerea la aceasta modalitate ar fi legata de faptul ca astfel s-ar obtine o depolitizare a conducerilor intreprinderilor de stat. Nu prea este insa de luat in considerare ca FMI ar fi realmente interesat de problema depolitizarii. O dovedeste pregnant insusi programul prescris Romaniei, care se axeaza pe taieri de salarii, pensii si programe sociale, precum si pe cresteri de impozite, dar nicidecum pe amputari de achizitii publice clientelare si pe combaterea evaziunii fiscale, ambele 'duduind' de politizare! Descopera FMI abia acum politizarea structurilor de stat din Romania si ia masuri?! Sa fim seriosi! Este vorba de altceva!
Oficial, se pretinde ca actiunea ar fi intreprinsa in numele eficientei net superioare a administrarii private. Baliverna, nu pentru ca administrarea privata n-ar fi mai eficienta decat cea de stat, ci pentru ca aceasta motivatie a fost invocata – in cazul Romaniei, ca sa nu generalizam! – in scopul ca punctele nodale din economie, sectoarele strategice si performante, sa treaca in mana capitalului strain. Si mai ales baliverna, pentru ca transferul pieselor forte s-a facut nu in mana unor structuri private, ci a unora apartinand altor state (OMV, OTE, Gaz de France, ENEL sau CEZ fiind companii de stat!). In plus, stimati globalizatori vestici, daca o tot tineti cu aceasta baliverna, de ce, exact in numele ei, nu ati cerut si pana acum instrainarea de catre statul roman a ceea ce i-a mai ramas in proprietate si, ma rog, daca nu ati facut-o pana acum, de ce n-o faceti acum fara a va mai incurca cu management privat?! Stimati globalizatori, v-a apucat cumva dragul de dreptul de proprietate al poporului roman?! Sa fim seriosi, despre cu totul altceva este vorba!
Si acest ceva este tragic, amar, dar, fata de situatia in care au ajuns lucrurile, este un pas spre viitor! Si iata de ce. Dupa o expansiune-soc – altfel prost conceputa din punctul de vedere al intereselor proprii pe termen lung –, capitalul vest-european (caruia Romania i-a fost data in parohie, caci nu vezi pe aici nici americani, nici japonezi) a creat rapid aici un impas, in care a intrat el insusi. A preluat repede-repede punctele nodale din economie, a dobandit decizia in axa majora a economiei, dar, nevrand sa preia nici o responsabilitate, probabil tinand cont de statutul de anexa bananiera rezervat Romaniei, a lasat administrarea in seama fostului proprietar, adica statul. Indiferent cum este sau cum nu este considerat (nepolitizat sau politizat, competent sau incompetent, nehot sau hot), acesta nu mai poate administra nimic, caci nu mai are parghii si instrumente, pe care de fapt le-a cedat capitalului strain. De aceea, orice strategie ar avea la dispozitie, oricat de minunata ar fi, este degeaba, caci n-are cum s-o implementeze. S-a creat o disfunctie majora, din cauza careia ansamblul a devenit organic nefunctional. Intrucat inapoi nu prea se mai poate merge, caci nu vad capitalul strain returnand statului roman proprietatile preluate, singura solutie realista este ca, treptat, treptat, capitalul strain sa preia (si) administrarea.
Din acest punct de vedere, preluarea managementului in intreprinderile de stat este un pas in directia viitorului! Daca onor capitalul strain ar prelua in continuare proprietati si decizii, ar accentua de fapt in propriul dezavantaj disfunctia de chiar el creata. Ca acest nou pas inseamna inaintarea spre transformarea oficiala a Romaniei intr-o colonie, unde nu doar decizia, dar si administrarea apartin stapanului, este o alta problema!