Una caldă, alta rece

Execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului 2020 ne aduce de la sine două vești, una bună și una rea. Vestea bună este că România a înregistrat cel mai înalt nivel al investițiilor pe primele cinci luni din ultimii 10 ani. Cheltuielile făcute de guvern pentru investiții (inclusiv cheltuielile de capital și cele alocate programelor de dezvoltare) au fost în valoare de 13 miliarde de lei, cu 35,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. Investițiile publice sunt un motor important pentru redresarea economică, sunt generatoare de comenzi de muncă pentru economia reală, de creare și menținere de joburi, întorc la buget venituri importante lăsând în urma lor mai multă valoare adăugată pe termen lung.

         Recuperarea economică de după criza produsă de Covid-19 va fi dificilă, în contextul în care atingerea punctului de minimum încă nu s-a produs, cu economia românească (și, de fapt, a întregii lumi) căzând într-o recesiune mult mai profundă decât se prefigura la începutul pandemiei cu noul coronavirus. FMI a avertizat deja că economia mondială va înregistra pierderi de peste 12.000 de miliarde de dolari în 2020 și 2021, din cauza pandemiei de coronavirus, criza fiind mult mai gravă decât se credea, iar relansarea va fi mai lentă față de speranțele inițiale. “Mama tuturor crizelor”, sau “cea mai dură criză de la Marea Depresiune încoace” abia începe să se facă prezentă.

         Vestea proastă adusă de execuția bugetului general consolidat este dată de fapt de confirmarea (și chiar depășirea) celor mai sumbre previziuni de la începuturile pandemiei: deficitul bugetar se adâncește alarmant, cheltuielile publice cresc mult peste veniturile realizate. Doar în primele cinci luni ale anului 2020, bugetul public a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate a fost generat de ”sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, potrivit Ministerului Finanțelor Publice (MFP). În martie-mai, statul a încasat mult mai puțini bani, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada stării de urgență și de alertă (11,7 miliarde de lei), dar a și rambursat mai mult TVA către operatorii economici (2,26 miliarde de lei mai multe restituiri de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-mai 2019), pentru susținerea lichidității în sectorul privat. În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 158,43 miliarde de lei au crescut cu 14,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, o bună parte a creșterii cheltuielilor publice fiind dată de necesarul de intervenție împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

         Bugetul public fierbe deja într-o oală cu presiune în care majorarea pensiilor de la 1 septembrie și costurile electorale vor forța și mai tare o eventuală explozie a acestuia.