Corupţia din România şi Bulgaria, în viziunea International Herald Tribune

"În septembrie 2006, când Comisia Europeană a decis admiterea Bulgariei şi României în Uniunea Europeană, nimeni nu pretindea că ele sunt într-adevăr pregătite să adere la forul comunitar. Ideea era că includerea lor în UE le va pune la adăpost de sfera de influenţă rusească. Au existat, de asemenea, speranţe că aderarea la curentul politic european va accelera eforturile lor de a ţine în frâu crima organizată şi corupţia. Mai târziu aceasta s-a dovedit a fi o eroare de calcul practic stupefiantă", scrie în ediţia sa de duminică International Herald Tribune (ITH).

Ce se întâmplă acum, după cum au relatat în detaliu, pentru ITH, Doreen Carvajal şi Stephen Castle, este faptul că perspectiva unor subvenţii de miliarde de euro din partea UE n-a făcut decât ca infractorii să-şi diversifice activitatea, de la trafic şi extorcare la infiltrare în sistemele politice şi juridice pentru a deturna cu mai multă uşurinţă banii primiţi de la Uniunea Europeană.
În prezent, organizaţia Transparency International consideră Bulgaria cea mai coruptă din cele 27 de ţări membre ale UE. Sofia ar putea pierde un ajutor de aproape o jumătate de miliard de euro, care a fost îngheţat în iulie a.c. din cauza temerilor referitoare la vulnerabilitatea ţării. România este şi ea cauza unor serioase preocupări. Această stare de lucruri este devastatoare la toate nivelurile. Bulgarii şi românii au foarte multă nevoie de ajutorul UE pentru dezvoltare. Relatările şocante pe tema corupţiei cresc rezistenţa celorlalţi europeni faţă de extinderea în viitor a Uniunii Europene, reducând astfel şansele Turciei sau Ucrainei de a adera vreodată la UE. Probabil cel mai grav este faptul că extinderea corupţiei la toate nivelurile de conducere şi ale societăţii, la fel ca în Rusia şi unele ţări balcanice, face şi mai dificilă eradicarea fenomenului.
Articolele ITH relatează că cei ce încearcă să-i demaşte sau să lupte împotriva criminalilor în Bulgaria sunt periodic ameninţaţi, multilaţi sau ucişi, şi că aceste crime rămân de obicei nerezolvate. Rezultatul este că, după cum li s-a spus reporterilor, oamenii acceptă corupţia ca pe ceva inevitabil în viaţă şi că au devenit apatici în ce priveşte combaterea fenomenului. Concluzia greşită ar fi ca Uniunea Europeană să-şi închidă porţile pentru totdeauna. Cea corectă ar fi să existe siguranţa că statele care trec pragul UE sunt pregătite să obţină întregul sprijin de care au nevoie pentru a fi membri deplini şi sănătoşi ai Uniunii. (V.A.)