Încălzirea globală provoacă moartea a 300.000 de persoane pe an

Încălzirea globală nu mai este o ameninţare virtuală, ci o realitate răspunzătoare deja de moartea a 300.000 de persoane pe an, echivalentul valului tsunami din 2004. Aceste concluzii apar într-un raport publicat de Forumul Umanitar Mondial, fiind preluate de cotidianul francez Le Monde.

Acest raport, intitulat 'Impactul modificărilor climatice asupra omului - anatomia unei crize tăcute', a fost conceput drept prima lucrare de sinteză asupra unui subiect abordat până acum mai mult prospectiv. ONU anunţa 250 milioane de refugiaţi din cauza climei, până în 2050. Negocierile internaţionale asupra climei se reiau săptămâna viitoare, la Bonn, şi se aşteaptă ca deciziile finale să pună sarcini suplimentare pe umerii guvernelor, care ar trebui să ajungă la un acord înainte de summitul de la Copenhaga, din decembrie, care să permită reducerea drastică a emisiilor de gaz carbonic în atmosferă.

'Ne aflăm într-un moment crucial. Negociatorii nu pot ignora actualul impact al modificărilor climatice. Responsabilitatea ţărilor la reuniunea de la Copenhaga nu este numai de a trage un semnal de alarmă asupra unei viitoare ameninţări foarte serioase, ci şi de a răspunde unei crize contemporane majore', consideră Kofi Anan. Creşterea temperaturilor afectează mai ales randamentele agricole, accesul la apă şi, implicit, sărăcia, al cărei nivel este strâns legat de calitatea mediului natural în ţările mai puţin dezvoltate. Conform raportului, 325 milioane de persoane sunt afectate în fiecare an de degradarea severă a mediului sau de catastrofe naturale mai fecvente - inundaţii sau cicloane. Marea majoritate trăieşte în ţările cele mai sărace. Kofi Anan apreciază că pierderile economice care decurg din acest fenomen se cifrează la 125 miliarde de dolari (90 de miliarde de euro).

Aceste cifre ar putea creşte de două ori în următorii douăzeci de ani, conform autorilor raportului, care văd în această evoluţie germenii celei mai grave crize umanitare înregistrate vreodată. Cele mai importante consecinţe ale încălzirii globale sunt legate direct de malnutriţie, ţinând seama că jumătate din cele 300.000 decese înregistrate anual, legate de acest fenomen, sunt victime ale foamei. Urmează sănătatea, încălzirea apărând ca vector al unei răspândiri mai vaste a unor boli. Au fost identificate zece milioane de cazuri noi de malarie şi aproape 55.000 morţi. Ţările sărace - raportul nu face decât să reia o constatare clară - sunt cele mai expuse. Din Sahara în Orientul-Mijlociu, Asia Centrală şi unele regiuni din Asia de Sud-Est, ele formează centura semi-aridă unde seceta repetată şi deşertificarea au făcut deja ravagii. Somalia, Burundi, Yemen, Niger, Eritreea, Afganistan, Etiopia, Ciad, Rwanda sunt ţările cele mai vulnerabile la încălzire şi care au cea mai scăzută capacitate de răspuns la această situaţie.

De aici necesitatea de revizuire a scenariilor de dezvoltare pe care comunitatea internaţională s-a angajat să le finanţeze (fără a-şi ţine promisiunile până acum) pentru realizarea obiectivelor mileniului, adaugă Kofi Anan.

Într-un studiu recent, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) considera că, în unele domenii, o treime din proiectele pentru dezvoltare ar putea să nu fie finalizate din cauza încălzirii. Forumul Umanitar Mondial este de părere că suma alocată în prezent efortului de adaptare ar trebui să crească de o sută de ori pentru a dejuca previziunile sumbre care ameninţă ţările ce nu au nicio responsabilitate în situaţia actuală, încheie cotidianul Le Monde.

Agerpres