Magicianul ce-ar vrea să zboare

Johannes: Nu-i plac iluziile vîndute de politicieni

Johannes: Nu-i plac iluziile vîndute de politicieni

• De unde pasiunea pentru iluzionism?

Cred că fiecare dintre noi încearcă să-şi găsească o cale în viaţă, să se exprime în felul său...Totul începe din copilărie. Eu, de exemplu, am început cu desenul... eram destul de bun şi făceam tot felul de desene cu nave spaţiale. Cînd am mai crescut, am evoluat un pic: ţin minte că se purtau acei jeanşi cu sloganuri sau cu capete de schelet şi colegii mă rugau să le desenez eu. Pînă cînd un prieten de familie pe la care mergeam să văd filme la video mi-a arătat o casetă cu David Copperfield, de care am rămas profund impresionat. Din acel moment, mi-am dorit să pot face şi eu aşa ceva. Dar nu a fost uşor, pentru că în România, arta magiei era undeva la nivelul de "bîlci", nu se ridica nicidecum la nivelul lui Copperfield. Am început cu cîteva lucruri banale, pe care le are oricine prin casă, dar începeam să descopăr ceea ce magia inventase demult! Încet-încet, am ajuns să fac magie şi să renunţ la orice alt hobby pentru a mă dedica exclusiv iluzionismului.  

•  Primul truc pe care l-ai învăţat...

Primele demonstraţii au fost făcute, bineînţeles, prietenilor foarte apropiaţi şi familiei. Apoi au urmat şi apariţiile "publice"... Îmi amintesc cu drag de cîteva filmări pe care le-am făcut pe Scena Teatrului Muzical din Galaţi, unde am făcut ca prietena mea să leviteze.

•  Cea mai întîlnită greşeală în numerele de iluzionism...

Des întîlnită în rîndul iluzioniştilor este nerăbdarea de a arăta un truc pe care încă nu îl stăpînesc suficient de bine.

•  Dacă ai putea, folosindu-te de trucurile pe care le ştii, ce ai schimba în ţara asta?

Nu ştiu dacă numai folosindu-mă de magie aş putea să schimb ceva... cei care ne conduc sînt specialişti în tot felul de alte trucuri şi iluzii pe care ni le oferă în fiecare zi! Dar dacă aş putea vreodată să joc poker cu ei, le-aş cere cîte o autostradă adevarată sau vreo taxă în minus...

•  Cum îşi taie magicienii în două "victimele"?

Păi, frumuseţea în această artă este că există o mulţime de metode care se îmbunătăţesc o dată cu trecerea timpului şi devin din ce în ce mai "diabolice"... Aş putea să vă spun că, la începuturile acestei arte, se folosea o cutie, care astăzi ni s-ar părea ridicol de încăpătoare, în care intrau două persoane, creîndu-se astfel iluzia că "victima" este tăiată în două. Tehnicile de azi sînt atît de evoluate, încît tăierea are loc în afara cutiilor şi fără ajutorul unei alte persoane. Totul ţine de imaginaţia şi precizia magicianului. Pînă la urmă, sînt nişte mistere care ar trebui să rămînă la nivelul de mistere...

•  Cel mai spectaculos număr de magie pe care-l faci...

Cînd levitez. Aşa cum s-a întîmplat şi cu băieţii de la Sistem, care au crezut că le voi arăta doar cîteva trucuri cu cărţi, pînă cînd am simţit că e momentul să le arăt ceva ce nu cred că au văzut vreodată, pe viu, de la o distanţă aşa de mică! Au rămas cu gura căscată... la propriu!

•  Care dintre numerele de magie ţi-ai dori să-ţi folosească în realitate?

Tot levitaţia... cred că ăsta e visul multor oameni: să poată zbura!