Crocodilii vorbesc din ou

Un nou studiu efectuat de cercetători francezi arată că puii de crocodil îşi anunţă sonor părinţii cînd vine vremea să iasă din găoace, scrie LiveScience

Un nou studiu efectuat de cercetători francezi arată că puii de crocodil îşi anunţă sonor părinţii cînd vine vremea să iasă din găoace, scrie LiveScience. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că sunetele scoase de puii aflaţi încă în ou "informează" mama-crocodil că a venit timpul să descopere cuibul pentru a le face loc viitorilor nou-născuţi. În plus, cercetătorii cred că această comunicare se manifestă şi între "fraţii crocodili” iar în acest caz este vorba despre o formă specială de protecţie, deoarece puii se anunţă între ei pentru a se naşte toţi împreună şi astfel să beneficieze împreună de atenţia părinţilor.

Amelie Vergne şi Nicolas Mathevon, de la Universitatea Jean Monnet, din Franţa, au monitorizat un grup de ouă din care urmau să iasă, în 10 zile, pui de crocodil de Nil (Crocodylus niloticus). Grupul a fost împărţit în trei subgrupuri care au fost supuse redării unor înregistrări audio reprezentînd, pe rînd, sunetele specifice emise de pui înainte de a ieşi din ou, sunete obişnuite sau nici un sunet. Spre surpriza cercetătorilor, în grupul care a fost supus sunetelor specifice emise de pui, progeniturile au spart coaja în timpul celor zece minute de redare audio, pe cînd puii supuşi sunetelor obişnuite au ieşit din găoace în nu mai puţin de cinci ore de la ultima redare a înregistrării. Sunetele emise din ou de către pui, sau în acest caz emise prin redarea unei înregistrări audio, au atras, de asemenea, atenţia a opt din cele zece femele de crocodil implicate în acest studiu. După perceperea sunetului emis de transmiţătoarele ascunse în nisip, femelele au început să sape în locurile din care se "auzeau" ouăle, deşi cuiburile erau goale. Potrivit cercetătorilor, aceste sunete, emise de progeniturile aflate încă în ou, sunt critice pentru supravieţuirea puilor deoarece, prin aceste zgomote riscă să atragă atenţia prădătorilor. Ei au adăugat că asumarea acestui risc este totuşI deosebit de importantă pentru nou-născuţii care pot să iasă din găoace în acelaşi timp şi astfel au şansa de a beneficia împreună de toată grija acordată de părinţii lor.

Crocodilul de Nil ajunge pînă la şase metri lungime şi poate cîntări pînă la 730 de kilograme, fiind cea mai mare reptilă de pe teritoriul Africii. Deşi sînt consideraţi prădători feroce şi atacul lor poate fi mortal, aceşti crocodili manifestă o grijă deosebită pentru puii lor, spre deosebire de celelalte reptile care îşi termină "misiunea" de părinte după momentul depunerii ouălor. Crocodilul de Nil veghează cu vigilenţă, timp de trei luni, asupra cuibului în care sînt depuse ouăle, supravegherea continuînd şi după ce progeniturile ies din găoace.

Fenomenul "strigatului" din ou se regăseşte şi la unele specii de păsări, în care puii îşi atenţionează mamele înainte de a ieşi din ou. Cercetătorii cred că această comunicare la un nivel atît de precoce poate fi o trăsătură pe care o împart păsările şi reptilele din zilele noastre care au un strămoş comun în grupul din care făceau parte dinozaurii, pterozaurii şi primele rude ale crocodilior.

Mastodont în mina de cărbune

Angajaţii Carierei Racoşul de Sus şi zona minieră Baraolt au făcut, de curînd, o descoperire deosebită: din stratul de steril aflat deasupra unui zăcămînt de lignit au ieşit la iveală oasele unui animal uriaş. Inginerul geolog Levente Toth ne-a relatat că este vorba despre un Mastodont, un strămoş îndepărtat al elefantului, care a trăit în urmă cu peste două milioane de ani. Pînă acum săpăturile au scos la lumină nişte vertebre şi coaste, precum şi o serie dintre oasele picioarelor, rămase de la străvechiul animal preistoric. În puls, s-a mai putut recupera şi o porţiune de aproximativ 1,5 m dintr-unul dintre fildeşii Mastodontului.

Petiţie în favoarea vînătorii

Deşi ursul polar este un animal pe cale de dispariţie autorităţile din zonele de nord ale Canadei au cerut vînătorilor americani să nu renunţe la hobby-urile lor. O delegaţie formată din politicieni din teritoriul de nord-vest al Canadei a cerut, săptămîna aceasta, Departamentului de Interne de la Washington să le permită americanilor să vîneze urşi polari în ţara vecină chiar dacă aceste animale se află pe lista celor pe care de dispariţie. SUA au interzis vînătoarea de urşi polari, dar Canada a ales să restricţioneze perioada de vînătoare, în loc să pună capăt definitiv acestui sport.

Adaptare la climă

Cele mai rezistente plante care pot rezista fenomenului încălzirii globale sînt mai uşor de identificat datorită unui studiu recent efectuat de specialiştii canadieni, informează Biology News. Cercetătorii au studiat modul de dispersie şi dimensiunile seminţelor unei specii de verbină, ajungînd la concluzia că plantele aflate la limita supravieţuirii, din cauza mediului nefavorabil, produc seminţe cu aripi mai mari pentru a fi transportate cît mai departe de vînt. Potrivit specialiştilor, plantele trebuie să găsească metode noi de a reuşi să ajungă în locuri cu climat propice dezvoltării lor.

Insecticid-minune

Oamenii de ştiinţă americani au reuşit să descopere formula insecticidului care poate să elimine pînă la trei generaţii de gîndaci, informează Reuters preluată de Yahoo News. Potrivit entomologilor, este pentru prima dată cînd se reuşeşte obţinerea unui astfel de insecticid care rămîne activ după eliminarea primei generaţii de insecte, fiind transferat pînă la cea de-a treia serie de urmaşi. "Această descoperire este îmbucurătoare deoarece gîndacii sînt dificil de controlat pentru că se înmulţesc extrem de repede", a spus entomologul Grzegorz Buczkowski de la Universitatea Purdue din Sua.

Urşi panda evacuaţi

Urşii panda din rezervaţiile din sudul Chinei au fost mutaţi în adăposturi temporare deoarece în zona afectată de cutremur există pericolul alunecărilor de teren, relatează Associated Press. Autorităţile informează că în rezervaţia Wolong, din provincia Sichuan, din 63 de urşi panda au mai rămas doar şapte exemplare care se confruntă acum cu lipsa hranei. Dieta lor obişnuită, formată din bambus, este acum suplimentată de îngrijitori cu porţii de lapte şi biscuiţi, deoarece hrana preferată a urşilor panda este acum foarte puţină în zonă din cauza cutremurului de luna trecută.

Gheare false

O echipă de savanţi ai Universităţii Harvard a descoperit că cel puţin 11 specii de broaşte africane au capacitatea de a-şi forma gheare autentice pentru a se proteja de duşmani. Ei susţin că, atunci cînd sînt ameninţate, aceste broaşte pot să-şi forţeze oasele din picioare să le străpungă pielea pentru a se apăra. Este un lucru uimitor, susţin cercetătorii, descriind procedeul de autoprotecţie a micuţelor animale, care-şi camuflează "ghearele" cu un strat de piele înşelător.

Cutremure supersonice

Specialiştii francezi au descoperit că anumite tipuri de cutremure difuzează unde care au o viteză mai mare decât cea a sunetului, atingînd chiar 21.600 km/h. Este vorba despre şocuri secundare, care nu se produc pe falia principală. Astfel de cutremure, similare celui produs recent în China, au adesea la origine un fenomen de compresie exercitat între două plăci continentale. Alt tip de cutremure, ceva mai rare, sînt produse de o alunecare orizontală, a unei plăci tectonice sub alta. Potrivit specialiştilor, acest tip de cutremure se produc pe distanţe mari, de-a lungul faliilor, şi se manifestă de-a lungul unei linii drepte.

Orientare după stele

Focile ar putea fi mai inteligente decît ar fi crezut cercetătorii pînă în prezent. Recent, oamenii de ştiinţă danezi au descoperit că focile s-ar putea ghida după stele. Cercetătorul a folosit în experimentul său un bazin special amenajat pentru a testa capacitatea a două foci de a-şi coordona mişcările şi direcţia în funcţie de stele. Bazinul este acoperit cu o cupolă pe care au fost proiectate imagini cu aproximativ 6.000 de stele din emisfera nordică. În orice direcţie au fost orientate imaginile, focile au fost capabile să se ghideze în funcţie de o anumită stea pe care cercetărorii au indicat-o pe tot parcursul experimentului cu ajutorul unui creion cu laser.

Giganţii preistoriei

Urşii marsupiali din preistorie cîntăreau cît un camion, scrie National Geographic. Animalele puteau măsura pînă la 3 metri lungime şi aproape doi metri înălţime sau puteau avea dimensiunile unei maşini compacte. Un nou studiu, efectuat de către cercetători australieni, arată însă că, deşi existau diferenţe enorme între dimensiunile exemplarelor de urs marsupial preistoric, toate făceau parte din aceeaşi specie de erbivore.