Erori de “citire” a speciilor

Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Brigham Young (BYU) din SUA pune la îndoială acurateţea datelor prezentate în cadrul aşa-numitului proiect internaţional “Barcode of Life” (iBOL, Codul de Bare al Vieţii – n.r.), procedeu care încearcă să realizeze biblioteca de coduri ADN a tuturor formelor de viaţă, scrie Science Daily.

Un studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Brigham Young (BYU) din SUA pune la îndoială acurateţea datelor prezentate în cadrul aşa-numitului proiect internaţional “Barcode of Life” (iBOL, Codul de Bare al Vieţii – n.r.), procedeu care încearcă să realizeze biblioteca de coduri ADN a tuturor formelor de viaţă, scrie Science Daily.

Studiul BYU a relevat faptul că există posibilitatea ca aceste “coduri de bare” să genereze erori, asemănător codurilor reale de bare care indică un alt produs decît cel achiziţionat. Potrivit cercetătorilor americani, acest proiect, care a adunat fonduri în valoare de 150 de milioane de dolari, trebuie pus în practică cu mai multă atenţie, deoarece încurcarea datelor genetice poate genera supraestimări sau subestimări privind cele 400.000 de specii “înregistrate” pînă acum. “A avea o asemenea cantitate de informaţii reprezintă o valoare uriaşă, lista de aplicaţii fiind infinită şi cuprinzînd toate domeniile biologiei”, a spus coautorul studiului, Keith Crandall, director al Departamentului de Biologie al BYU, adăugînd că totul depinde de construirea unei baze de date exacte.

În cadrul iBOL, oamenii de ştiinţă au stabilit ca marcator universal, recunoscut de “citirea” codului, porţiunea genetică aflată în mitocondriile (organit celular de formă sferică sau alungită, în citoplasmă – n.r.) fiecărui organism. Cercetătorii de la BYU au arătat, însă, că tehnicile curente pot să “înregistreze” din greşeală copia “nefuncţională” a genei, aflată în nucleul celular. Potrivit cercetătorilor, această copie a genei este suficient de asemănătoare cu cea funcţională încît să poată fi “recunoscută” de sistemul de citire a codului genetic, dar îndeajuns de diferită încît să genereze confuzia clasificării speciei drept una nouă. “Recunosc că am provocat neplăceri celor care utilizează metoda codului de bare AND, dar aceasta este natura ştiinţei”, a declarat cercetătorul Hojun Song, post-doctorand la BYU, care a expus noua sa teorie în urma efectuării unei lucrări care viza studiul geneticii greierilor.

Scopul proiectului iBOL este de a stabili porţiuni de secvenţe genetice drept mod de identificare a tuturor speciilor, această metodă depăşind tehnica de identificare a speciei pe baza trăsăturilor fiziologice. S-a dorit totodată să se creeze o bază de date gigant, care să cuprindă aceste secvenţe genetice. Pe viitor, se intenţionează construirea unui aparat de verificare a ADN-ului, asemănător celor care se găsesc în magazinele alimentare. Astfel, o pană provenită de la o pasăre lovită de un aparat de zbor poate fi de ajuns pentru identificarea speciei din care face parte şi pentru luarea măsurilor ulterioare avînd în vedere evitarea accidentelor de acest gen. Nu în cele din urmă, cu ajutorul acestei proceduri se pot identifica orice specii, indiferent de stadiul de viaţă la care se află, o larvă de ţînţar purtătoare a virusului malariei conţinînd aceleaşi secvenţe ADN cu cele ale unui ţînţar adult asemănător.

---

FOSILĂ CU OUĂ
Paleontologii canadieni au descoperit o fosilă a unei broaşte ţestoase, veche de 75 de milioane de ani, care a decedat cu puţin înainte de a depune ouă, scrie Live Science. Potrivit cercetătorilor, aceasta este prima descoperire a unei broaşte ţestoase fosilizate, purtătoare de ouă. Paleontologii au descoperit mai multe ouă sub carapacea ţestoasei, estimînd că aceasta ar fi trebuit să depună aproximativ 20 de ouă sferice, cu diametrul de 4 centimetri.

DRUM DUPĂ MIROS
Peştele-clovn, cunoscut mai degrabă drept peştişorul Nemo, îşi găseşte drumul spre casă cu ajutorul mirosului de frunze căzute în apa unde se regăsesc recifele de corali în care trăiesc aceştia, scrie Live Science. Astfel, oamenii de ştiinţă pot spune că au dezlegat misterul orientării acestor peşti, care, după depunerea icrelor şi petrecerea a 10-12 zile în larg, se întorc în locurile natale adulmecînd mirosul frunzelor copacilor tropicali care trăiesc pe ţărmurile vecine coralilor.

SPECIE NOUĂ DE VIESPE
Un cercetător englez a descoperit o specie nouă de viespe în timp ce prindea muşte pentru a le studia ciclul de viaţă, informează BBC. În timp ce aştepta să prindă “victimele” în borcanele de gem, omul de ştiinţă a descoperit, în locul muştelor, două viespi aparţinînd unei specii necunoscute. În urma studierii acestora, omul de ştiinţă a văzut că viespile din această specie îşi depun ouăle în interiorul larvelor muştelor, astfel încît, după naştere, noua viespe consumă larva-gazdă. Noua specie a fost denumită Mesoleptus hibernica, provenind din denumirea în limba latină a Irlandei, pentru a marca locul în care a fost descoperită.

MAMUT VECHI, DESCOPERIRE NOUĂ
O echipă mixtă de paleontologi a descoperit craniul fosilizat al unui mamut de stepă aparţinînd unei specii foarte rare, informează BBC. Descoperirea din sudul Franţei aduce indicii noi, extrem de utile, privind evoluţia acestor animale, deoarece craniul este foarte bine conservat. Oamenii de ştiinţă au estimat că mamutul avea aproximativ 3,7 metri înălţime, trăind în urmă cu 400.000 de ani.

FLUTURII IMITATORI
Biologii englezi au descoperit motivul pentru care aripile unor specii de fluturi au aspectul unor “ochi”, scrie Live Science. Potrivit cercetătorilor, unii fluturi, care au pe aripi “desene” circulare, imită ochii inamicilor prădătorilor, fiind o formă de autoprotecţie. Echipa cercetătorilor a creat prăzi artificiale, din hîrtie gri marcată cu pete negre pe fundal alb, avînd diferite mărimi, pe care le-au ataşat unor viermi prinşi pe scoarţa copacilor. După două zile, cercetătorii au ajuns la concluzia că “fluturii” cu perechi de pete care imitau ochii au fost devoraţi de păsări în număr egal cu cei care aveau forme obişnuite, dar care “săreau în ochi”, oamenii de ştiinţă fiind convinşi că motivul acestei proporţii este caracterul evident al imaginii.

POPULAŢIE NUMEROASĂ  
Cercetătorii de la Societatea de Conservare a Animalelor Sălbatice (WCS) au descoperit un grup surprinzător de mare de maimuţe din două specii pe cale de dispariţie, în Cambodgia, relatează AFP. Oamenii de ştiinţă au numărat 42.000 de languri din specia Pygathrix nigripes şi 2.500 de exemplare de gibon Nomascus gabriellae. “În prezent, toate indiciile arată că teritoriul Cambodgiei are cea mai mare populaţie din lume atît de languri, cît şi de giboni din aceste specii”, a spus cercetătorul Edward Pollard, om de ştiinţă la WCS.

UN NOU TIP DE SAUROPOD
Paleontologii spanioli au descoperit rămăşiţele fosilizate ale unui dinozaur sauropod care a trăit în urmă cu 120 de milioane de ani, scrie cotidianul britanic The Independent. Cercetătorii estimează că fosila animalului este intactă, astfel că speră să dezgroape şi restul oaselor corpului dinozaurului în aceeaşi stare. “Este o descoperire îmbucurătoare, deoarece foarte rar descoperim oase în poziţia în care se află ele în schelet”, a spus Jose Miguel Gasulla, unul dintre cei patru paleontologi care efectuează săpături în regiunea Valencia, unde a fost găsită fosila.

ELEFANŢI SAVANŢI
Un cercetător japonez susţine că elefanţii asiatici pot face calcule matematice, demonstrînd acest lucru în cadrul unui experiment cu mîncarea preferată a acestor animale, scrie AFP. În cadrul unuia dintre teste elefanţii au fost puşi să aleagă între două găleţi cu mere în care s-au pus iniţial trei şi, respectiv cinci mere, pentru a se adăuga, ulterior, încă două în fiecare găleată. Unul dintre elefanţi a ales de cinci ori din şase găleata cu şapte mere în detrimentul celei cu doar cinci, chiar dacă nu putea să vadă ce se află în interiorul acestora. Un alt elefant a fost supus unui test asemănător, dar cu portocale în loc de mere, alegînd tot de cinci ori aceeaşi găleată.

VULCANII DE SUB CARAIBE
Cercetătorii de la Centrul Naţional de Oceanografie din Southampton, Marea Britanie, vor efectua un studiu al vulcanilor submarini pentru a explora “lumea pierdută” aflată la cinci kilometri sub insulele Caraibe, scrie Science Daily. Oamenii de ştiinţă plănuiesc două expediţii care se vor desfăşura pe durata următorilor trei ani, explorînd vulcanii aflaţi la cea mai mare adîncime în zona care se întinde între Insulele Cayman şi Jamaica. Echipa cercetătorilor va înregistra atît trăsăturile geologice ale platformei oceanice, cît şi speciile marine pe care le vor întîlni în acest mediu.