“Uriaşul” Goliat este de fapt un nanosatelit, cu o greutate de 1kg şi dimensiuni de 10x10x10 cm. Este construit conform standardului CubeSat şi a fost realizat în cadrul unui proiect de cercetare condus de către Agenţia Spaţială Română. Proiectul a fost cofinanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stiinţifică, în cadrul programului “Cercetare de Excelenţă”.
Standarde şi sisteme
Deşi se încadrează în clasa “nano”, sateliţii construiţi în conformitate cu standardul “CubeSat” nu sunt cu nimic mai prejos decât sateliţii convenţionali. Subsisteme precum computer de bord, controlul şi determinarea altitudinii, sursă de alimentare cu energie electrică, sunt miniaturizate şi adaptate pentru a putea fi integrate la bordul Cubului cu latura de 10 cm(Goliat). Standardul Cubesat a fost dezvoltat de către universitătile Stanford şi Cal Poly din USA, cu scop educaţional.
Proiectul
Proiectul Goliat are la baza trei obiective generale. Primul este cel educaţional, al doilea, cel ştiinţific şi al treilea priveşte dezvoltarea infrastructurii de sol.
Nanosatelitul Goliat a fost realizat de către o echipă de absolvenţi ai Universităţii din Bucureşti şi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Dat fiind faptul că acest proiect este unul educaţional, scopul său principal a fost construirea unei echipe multidisciplinare de tineri absolvenţi, care, sub coordonarea Agenţiei Spaţiale Române şi a Institutului de Ştiinţe Spaţiale, să fie pregătiţi pentru debutul în domeniul tehnologiei spaţiale.
Din punct de vedere stiinţific, Goliat are la bord două experimente: determinarea fluxului de micrometeoriţi pe orbita terestră (SAMIS) şi măsurarea dozei de radiaţie la nivelul orbitei terestre (Dose-N). Totodată, Goliat este echipat şi cu o cameră de înaltă rezoluţie (3MP) şi o arie de acoperire de 50 x70 Km. Goliat va fi lansat într-o orbită eliptică, cu altitudinea variind între 357 şi 1447 km şi înclinaţia de 71 de grade. El va fi operat cu ajutorul a două staţii de la sol. Una situată la Magurele şi cealaltă la Marisel, lângă Cluj.
“Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat, în 2007, intrarea pe ultima sută de metri la proiectul unui nou lansator, pentru orbita joasă şi sarcină utilă mai mică de 350 Kg, VEGA. Odată cu lansarea proiectului VEGA, Agenţia Spaţială Europeană a organizat un concurs pentru selecţionarea a 9 sateliţi din clasa Cubesat, pentru a fi lansaţi cu zborul inaugural al lansatorului, alături de sarcina principală, satelitul Italian LARES. Goliat a fost selecţionat dintr-un total de 26 de competitori, alături de alţi sateliţi din Italia, Franţa, Elveţia, Polonia, etc.”, a declarat pentru Jurnalul Naţional, Mugurel Bălan, coordonatorul echipei Goliat, doctorand în ingineria sistemelor, la Politehnica Bucureşti.
“ Iniţial, s-a preconizat lansarea în ultimul trimestru din 2008, şi de atunci au tot amânat data lansării până acum, când se pare că, în sfârşit, lansarea este certă. Goliat trebuie livrat până în data de 30 iunie, la centrul ESA-ESTEC din Olanda. În acest moment suntem în ultima faza de asamblare. Pentru a evita deteriorarea celulelor solare, acestea trebuiesc montate pe panouri cât mai aproape de data lansării. Acum suntem în faza în care facem integrarea finală, apoi urmează să trecem printr-o testare, înaintea livrării. Lansarea se va face din Guiana Franceză. Misiunea Goliat reprezintă o noutate pe plan naţional, dat fiind faptul că aceasta este prima misiune spatială INTEGRAL construită în România”, a adăugat Mugurel Bălan.
Potrivit coordonatorului proiectului, Goliat are la baza experienţa acumulată de cercetătorii români, atât în proiectele INTERCOSMOS, realizate în parteneriat cu Uniunea Sovietică, cât şi în misiunile spaţiale ale Agenţiei Spaţiale Europene, în care sunt implicate instituţii de cercetare din România.
Noi orizonturi
"Proiectul Goliat a deschis noi orizonturi, atât din punctul de vedere al cercetării ştiinţifice, prin exploatarea nişei tehnologice a nanosateliţilor, cât şi prin prisma componenţei educaţionale. Din punct de vedere ştiinţific, ASR are în derulare în acest moment un proiect de misiune spaţială ce propune utilizarea nanosateliţilor în zbor, în formaţie strânsă, tip de misiune, care în acest moment reprezintă o noutate pe plan internaţional. În urma aderării României la ASE, o deosebită atenţie a fost acordată proiectelor educaţionale. În acest moment, echipe de studenţi români de la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti şi de la Facultatea de Inginerie Aerospaţială a Universităţii Politehnice din Bucureşti, sunt implicate deja în proiectele educaţionale europene ESEO şi ESMO”, a încheiat Bălan.
În proiectul lansatorului european VEGA sunt implicate direct 7 ţări europene (Italia, Franţa, Spania, Belgia, Olanda, Elveţia şi Suedia), prim contractor fiind compania italiană ELV SpA. Primul zbor al rachetei Vega este programat pentru 1 septembrie.