Harta materiei lipsă a universului

Cu ajutorul telescopului Hubble, cercetătorii au descoperit aproape jumătate din materia lipsă a Universului, relatează AFP. Această materie, numită barioni, a fost creată în timpul şi după producerea Big Bangului şi se ascunde în spaţiul dintre miliardele de galaxii. "Credem că ceea ce vedem sînt firele unei structuri în formă de reţea, care formează «coloana vertebrală» a Universului”, a declarat astronomul Mike Shull de la Universitatea din Colorado, după o cercetare extinsă a Universului local.

Cu ajutorul telescopului Hubble, cercetătorii au descoperit aproape jumătate din materia lipsă a Universului, relatează AFP. Această materie, numită barioni, a fost creată în timpul şi după producerea Big Bangului şi se ascunde în spaţiul dintre miliardele de galaxii. "Credem că ceea ce vedem sînt firele unei structuri în formă de reţea, care formează «coloana vertebrală» a Universului”, a declarat astronomul Mike Shull de la Universitatea din Colorado, după o cercetare extinsă a Universului local. "Ceea ce completăm în detaliu este faptul că spaţiul intergalactic, care în mod intuitiv ar părea gol, este de fapt rezervorul majorităţii materii barionice din Univers”, a completat Mike Shull. Cercetările actuale sînt cele mai detaliate în ceea ce priveşte materia lipsă sau materia normală, care nu ar trebui confundată cu materia neagră a Universului. Materia barionică însumează de aproximativ cinci ori materia Umiversului, pe cînd materia neagră se găseşte în procent de doar 25%. Observaţiile acoperă o suprafaţă de patru miliarde de ani lumină, iar în studiile lor, cercetătorii s-au folosit de 28 de cuasari, care luminează structurile de materie barionică. "Scopul nostru este confirmarea existenţei reţelei cosmice prin realizarea unei hărţI a structurii sale, prin măsurarea temperaturii şI cantităţii de metale grele prezente în ea. Studierea reţelei cosmice ne oferă informaţii despre cum s-au format galaxiile în timp", a mai adăugat Shull.

Studiul de cercetare a fost publicat în revista "Astrophysical Journal” şI caută să răspundă la întrebarea: unde se află materia lipsă a Universului şI ce proprietăţi are ea?

Siliciu adică viaţă?

Depozitele de siliciu, descoperite în 2007 pe Marte de robotul american Spirit, s-au format din vapori vulcanici sau evenimente de tip izvoare fierbinţi care au traversat solul şi puteau conţine forme vechi de viaţă, relatează AFP. Pe Pămînt, depozitele hidrotermale sînt asociate cu viaţa, iar depozitele apropiate de siliciu conţin de obicei rămăşiţe fosile de microbi. Totuşi, cercetătorii nu ştiu exact cu ce se confruntă pe planeta roşie, deoarece roboţii nu deţin instrumente de cercetare a vieţii microscopice. Cei doi roboţi NASA, Spirit şi Opportunity, au aterizat pe Marte în 2004.

Pistruii jupiterieni

Conform imaginilor captate de telescopul Hubble şi telescopul Keck din Hawaii, climatul de pe Jupiter trece printr-o perioadă de schimbare. Pe suprafaţa planetei a apărut un nou punct roşu, lîngă celelalte două existente deja. Punctul s-a ridicat dintr-o furtună albă de formă ovală. Schimbarea culorii în roşu indică faptul că furtuna se ridică deasupra metanului din atmosfera jupiteriană. "Dacă acest punct şi Marele Punct Roşu îşi continuă cursurile, se vor întîlni în luna august, iar micul oval va fi absorbit sau respins de cel mare", a declarat Michael Wong de la Universitatea din Berkley, California.

Moarte surprinsă de telescop  

O echipă de oameni de ştiinţă americani, italieni şi englezi a reuşit, în premieră, să înregistreze primele momente ale exploziei unei stele, relatează BBC. Aceste explozii apar atunci cînd o stea masivă rămîne "fără combustibil" şi cedează, formînd o relicvă fierbinte numită stea neutron. Cercetătorii au surprins întîmplător explozia din constelaţia Lynx, în timp ce observau galaxia NGC2770 cu ajutorul telescopului spaţial Swift.

Misiune îndrăzneaţă

Specialiştii de la Agenţia Spaţială Americană (NASA) au hotărît ca pînă în 2015 să trimită o sondă spre Soare, informează website-ul Space.com. Sonda, care va costa aproximativ 750 de milioane de dolari, va zbura prin corona Soarelui, la o distanţă de circa şapte milioane de kilometri de stea şi va studia fluxul de particule pe care le trimite de obicei în spaţiu. În timp ce se va apropia de Soare va fi bombardată de radiaţii şi temperaturi nimicitoare.

Inundaţii în trecutul planetei Marte

Structura unui canion din Idaho, SUA, arată că Marte, care are canioane similare, a avut parte în trecut de ploi substanţiale, scrie NewScientist. Canionul din Idaho, asemănător celor de pe Marte, are forma unui şarpe şi, conform părerii cercetătorilor, acest tip de relief s-a format foarte încet, cu ajutorul apei de ploaie care a erodat solul, însă bolovanii de bazalt, de dimensiuni foarte mari, aflaţi în mijlocul canionului, au necesitat o cantitate mult mai mare de apă pentru a fi mutaţi.