x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Maraton cu gunoi la munte

Maraton cu gunoi la munte

08 Noi 2007   •   00:00

Hărtii, pungi de plastic, sticle, baterii, cutii de bere. In iarba verde de acasă. Nu din faţa casei, pentru că acolo pretindem că suntem curaţi ca lacrima. Dar, dacă e pe pajişte sau in pădure, de ce nu? De ce-am păstra gunoaiele, cănd putem să scăpăm de ele aruncăndu-le in peisaj?

Hărtii, pungi de plastic, sticle, baterii, cutii de bere. In iarba verde de acasă. Nu din faţa casei, pentru că acolo pretindem că suntem curaţi ca lacrima. Dar, dacă e pe pajişte sau in pădure, de ce nu? De ce-am păstra gunoaiele, cănd putem să scăpăm de ele aruncăndu-le in peisaj?

Sămbătă dimineaţa, la 3 noiembrie, s-au adunat la telecabina din Buşteni zeci de tineri. Voluntari. Să adune gunoaiele lăsate in urmă de turiştii foarte europeni şi civilizaţi din frumoasa noastră ţară. A venit fiecare pe banii lui, din mai multe oraşe. Ba şi din Bulgaria. Iniţiativa nu se poate spune că aparţine doar unora dintre cei care au fost acolo, pentru că fiecare a avut-o in momentul in care s-a urcat in trenul personal şi şi-a sacrificat zilele libere de la sfărşit de săptămănă. Se poate spune doar că doi dintre tinerii care au străns sămbătă gunoaie la Buşteni au stabilit data şi locul care a fost curăţat. Şi tot ei, Liviu Verziu şi Ionuţ Ruscea, au dat sfoară-n ţară că se face curăţenie sus pe munte. Şi au reuşit să adune oamenii pentru cauza comună.

N-AM CHEF AZI. "Veniţi cu noi să facem curăţenie impreună?" "A?" "Hai să străngem gunoaiele astea! Ne daţi o mănă de ajutor?", incerca Liviu, cu numele predestinat de ecologist, Verziu, să "corupă" căţiva turişti pe la 11 şi jumătate, cănd acţiunea abia incepuse. "Cine, bă, io? Stai, frate, liniştit..." Am incercat şi noi, cu un alt grup de "domni bine" care admirau peisajul in drum spre Cascada Urlătoarea. "Nu putem azi, că avem copiii cu noi.", mi-a răspuns un tată responsabil, puţin oripilat de mănuşile noastre pline de noroi şi de sacii aproape plini, după prima oră de curăţare. A plecat mai departe, mărind pasul, cu privirea indreptată in sus, spre stăncile din depărtare. Peisaj minunat, de la distanţă. De la căţiva kilometri nu se văd resturile lăsate de vizitatori.

VECINII NE-AU FĂCUT CURĂŢENIE. "Hey, man! Another bag, please!",

l-am auzit, după prima jumătate de oră de la inceperea acţiunii, pe Vasil. Venise din Bulgaria să ne facă puţină curăţenie pe muntele nostru. Nu s-a sfiit să bage măinile in noroi pănă la cot, să intre in bălţile formate de ploile din ultimele zile şi să adune resturile fraţilor din susul Dunării. "Iubito, astea sunt urzici!", mai spunea un tănăr, scoţănd măna dintre gunoaiele astupate de bălării, pe malul răului. Elevi, studenţi, tineri cu diverse profesii şi echipa Jurnalului Naţional, au mers pe urmele gunoaielor, pănă sus, la cascadă. Mai greu a fost cu cele ingropate in pămăntul moale, pe care a trebuit să le smulgem dintre firele de iarbă. Căt despre cele plasate bine, in răpe greu accesibile, se poate spune că ne-au făcut viaţa mai grea decăt ar fi fost cazul... pentru că turiştii care-şi lasă resturile in peisaj se găndesc să pitească cumva mizeria, deci caută locurile cele mai ascunse.

SĂ NE FIE DE BINE! Pănă seara, peste 50 de voluntari au adunat aproape 300 de saci imenşi de deşeuri. De la telecabină, pănă la Cascada Urlătoarea. S-a făcut un morman maaare de gunoi impachetat, in "buza" telecabinei. Şi aşteptăm. Şi aşteptăm să ne bage cineva in seamă. Ceva autorităţi. Vai, dar cum? Că era sămbătă. Adicălea uichend, mă. Şi oamenii care munceşte / sămbăta se odihneşte! "Oamenii mei au muncit azi pănă la ora două", ne-a informat Constantin Prodan, consilier la primăria Buşteni. El rămăsese să ocupe postul de ţap ispăşitor, in lipsa lui Roberto Condei, inspectorul care avea "o obligaţie şi s-a dus la o nuntă". "Pănă măine sau, cel tărziu, luni dimineaţă, le luăm de acolo", ne-a mai asigurat el... Cicerone Coţofană, responsabilul cu parcul de tractoare din localitate, n-a mai fost de găsit după ora trei. Muncise, probabil, prea mult in ziua lui liberă, deci s-a retras pentru binemeritata odihnă. "N-am ştiut nimic de acţiunea asta. Nici domnul Roberto nu mi-a spus, nici domnul primar. Nu ştiu de ce. Că azi a fost acţiunea de colectare a deşeurilor electronice şi electrocasnice şi noi doar de asta ştiam", s-a mai scuzat consilierul Prodan. Şi domn’ primar era in vacanţă. De fapt, toată conducerea primăriei... Da’ şi pe noi cine ne-a pus să facem muncă voluntară in folosul comunităţii chiar in ziua aia mareeee? Cănd doar se anunţase că se colectează in toată ţara doar un anumit tip de deşeuri. Nu toate!

Va continua...

Gunoaiele se vor aduna la loc. Nu se-ndoieşte nimeni de asta. S-au pus şi pariuri: o zi, trei zile sau o săptămănă şi gunoiul se "regenerează". Poate ar trebui să ne găsim timp să facem asta zilnic, pentru a curăţa nesimţirea semenilor. Voluntarii s-au retras spre case duminică dimineaţa, cu toate că işi propuseseră să rămănă pănă seara. Retragerea mai multor trenuri personale i-a obligat să plece mai repede. Dar echipa a reuşit să ducă la bun sfărşit acţiunea de curăţare a zonei Buşteni. Şi ploaia s-a oprit sămbătă, lăsăndu-ne să ne facem treaba. Deci ne-am speriat degeaba, unii dintre noi, de ploaia de noiembrie care dura de o săptămănă. Pănă şi vremea a ţinut cu voluntarii.

"Nothing lasts forever / even cold november rain", cum spun versurile trupei Guns N’ Roses... Dar povestea va continua, pentru că mormanele de gunoaie se refac de fiecare dată surprinzător de repede...

Fără bani

Acţiunea de sămbătă nu a avut nici un sponsor. Nu a fost iniţiativa vreunei ONG, ci a tinerilor care-şi doresc un munte mai curat. "Prin primăvară mă plimbam cu prietena mea prin pădurea din apropierea Buşteniului. Am fost uimiţi de căte gunoaie puteau să răsară la fiecare pas. Aşa că am hotărăt să ne luăm prietenii şi să incercăm să facem un pic de curăţenie.", ne-a explicat Liviu Verziu, unul dintre cei care au pus la cale acţiunea de săptămăna trecută. Au fost nevoiţi să cheme şi voluntari, pentru că munca de curăţare, aşa cum singuri ne-am convins, este o muncă pentru sute de oameni, nu pentru căţiva iubitori de natură. Cine o fi vinovat pentru lipsa totală a coşurilor de gunoi şi pentru mizeria pe care nu o strănge nimeni? Fiecare işi găseşte căte o scuză şi aşa se merge mai departe, deja de foarte mulţi ani.

×
Subiecte în articol: pană eco