Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maimuţele dispun de aparatul vocal necesar pentru a emite sunete asemănătoare vorbirii oamenilor, însă ceea ce le lipseşte este un creier îndeajuns de evoluat pentru a face acest lucru, potrivit unui studiu recent realizat de oameni de ştiinţă din Statele Unite şi Europa şi publicat în jurnalul Science Advances.
Maimuţele sunt incapabile să înveţe noi moduri de vocalizare şi timp de multe decenii s-a crezut că această incapacitate este rezultatul limitărilor impuse de anatomia aparatului vocal - laringe, limbă şi buze. Cercetătorii conduşi de Tecumseh Fitch de la Universitatea din Viena şi de Asif Ghazanfar de la Universitatea Princeton au utilizat tehnologia cu raze X pentru a ''privi'' în gâtul maimuţelor macac în timp ce acestea emiteau sunete, mâncau sau mimau diverse expresii faciale, informează Xinhua. Apoi, oamenii de ştiinţă au utilizat aceste date pentru a construi un model computerizat al aparatului vocal, ceea ce le-a permis să răspundă întrebării ''cum ar suna vorbirea maimuţelor dacă acestea ar avea creierul oamenilor?''
Rezultatele au demonstrat că maimuţele ar putea să emită cu uşurinţă diverse sunete, suficient pentru a produce mii de cuvinte distincte.
Spre exemplu, maimuţele ar putea rosti vocale inteligibile - şi chiar propoziţii întregi - dacă ar avea capacitatea neurală de a vorbi.
Cercetătorii au subliniat, însă, că în timp ce ''vorbirea'' maimuţelor ar fi uşor de perceput de urechea umană, cuvintele nu ar suna la fel ca cele ale oamenilor.
Oamenii de ştiinţă au arătat în studiu că cercetările anterioare - mare parte dintre ele fiind bazate pe mulaje din ipsos realizate după cadavre de maimuţe - subestimează capacităţile vocale ale primatelor şi faptul că evoluţia vorbirii umane a necesitat schimbări la nivel neural mai degrabă decât o adaptare a anatomiei aparatului vocal.
''Acum nu mai poate spune nimeni că ceva din anatomia aparatului vocal este de vină pentru faptul că maimuţele nu pot vorbi - e ceva care are legătură cu creierul'', a declarat Asif Ghazanfar, profesor de psihologie la Universitatea Princeton, unul dintre conducătorii studiului. ''Chiar dacă această descoperire se aplică doar în cazul maimuţelor macac, tot este spulberată ideea că anatomia este cea care limitează vorbirea la fiinţele neumane'', a completat acesta.
Thore Jon Bergman, profesor asistent de psihologie, ecologie şi biologie evolutivă la Universitatea din Michigan, care este familiarizat cu cercetarea, însă nu a fost implicat în aceasta, a declarat că studiul ar putea ajuta la dezlegarea misterului privind originea vorbirii umane. ''Se pare că în mare parte diferenţele neuro-cognitive - nu cele anatomice - contribuie la varietatea de sunete pe care le producem, în comparaţie cu alte primate'', a arătat Bergman într-o declaraţie emisă de Universitatea Princeton. ''Acest studiu demonstrează faptul că acele capacităţi anatomice de a emite o diversitate de sunete, aşa cum facem atunci când vorbim, erau prezente cu mult timp în urmă. Este util pentru a înţelege punctul de plecare al evoluţiei limbajului'', a completat acesta, potrivit sursei citate.AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
