Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arheologii egipteni au descoperit un fragment dintr-o statuie care îl reprezenta pe Ramses al II-lea, unul dintre cei mai puternici faraoni ai Egiptului Antic, relatează Reuters, preluată de Yahoo News.
Arheologii egipteni au descoperit un fragment dintr-o statuie care îl reprezenta pe Ramses al II-lea, unul dintre cei mai puternici faraoni ai Egiptului Antic, relatează Reuters, preluată de Yahoo News. Piesa a fost descoperită în Tell Basta, oraş din Delta Nilului, una dintre capitalele Egiptului Antic. "Capul are o înălţime de 76 de centimetri, nasul este rupt, iar barba falsă ataşată cândva bărbiei faraonului lipseşte", a declarat Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt. Arheologii continuă săpături în zonă în speranţa că vor descoperi şi corpul statuii şi alte rămăşiţe ale unui posibil templu important construit de Ramses al II-lea în zonă. În Tell Basta se desfăşoară în prezent un plan de reabilitare, care să-l scoată din uitare şi să-l readucă în atenţia turiştilor. Oficialii egipteni au dat deja startul construcţiei unui muzeu aici. În domnia sa de 68 de ani, între anii 1304 şi 1237 î.Hr., Ramses al II-lea şi-a presărat regatul cu monumente măreţe, printre care se numără şi grandiosul templu de la Abu Simbel.
COMOARA PORTUGHEZĂ DIN NAMIBIA
Arheologii încearcă din răsputeri să salveze comoara de monede şi obiecte descoperită la bordul unei epave portugheze, informează AFP. Corabia, veche de aproximativ 500 de ani, a fost descoperită de curând undeva lângă coasta sudică a Namibiei şi conţine una dintre cele mai mari comori de monede de aur. "Cantităţile vaste de monede de aur ar putea face ca aceasta să fie cea mai mare descoperire din Africa, în afara Egiptului. Unicitatea sa culturală este nepreţuită", a declarat arheologul portughez Francisco Alves. Epava a fost descoperită din greşeală de o echipă de căutători de diamante. Unul dintre ei a observat o structură neobişnuită de lemn şi nişte pietre rotunde, care s-au dovedit a fi ghiulele de tun. Până acum au fost dezgropate din nisip şase tunuri din bronz, câteva tone de cupru, fildeş de elefant, tacâmuri cositorite, instrumente de navigaţie, arme şi un impresionant număr de 2.300 de monede de aur, care cântăresc aproximativ 21 de kilograme. După aprecierile lui Alves, această comoară depăşeşte o sută de milioane de dolari.
PORTURI FENICIENE
Arheologii din Sardinia au anunţat descoperirea unui port care aparţine oraşului fenician Tarros, informează agenţia italiană de ştiri Ansa. Cercetătorii de la Universitatea Cagliari au descoperit zona scufundată în Laguna Mistras, la câţiva kilometri de ruinele celei de-a doua colonii ca importanţă de la Mediterană, după Cartagina. După aproape două secole de căutări, arheologii au găsit un zid din gresie (piatră de nisip) de o sută de metri lungime şi patru metri lăţime, asemănător celui cartaginez. Portul rectiliniu se întinde pe 225 de metri, are un debarcader de 190 de metri şi un canal de 50 de metri care uşura intrarea vaselor în port. Oraşul Tharros a fost fondat în secolul al VIII-lea î.Hr. de fenicieni, o mare putere comercială de la ţărmurile Mediteranei. Bazele sale se aflau pe teritoriul Libanului de astăzi, al Siriei şi al Israelului.
INSTRUMENTE TRAINICE
Arheologii suedezi au fost fascinaţi de descoperirea unui cuţit intact care datează din epoca bronzului, anunţă presa scandinavă. Cu toate că a fost îngropat timp de câteva mii de ani, cuţitul din mormântul Firse Sten din Falköping nu a fost atacat de factorii de mediu. "Este vorba despre o lamă de cuţit, care se termină într-un mâner care arată ca gâtul şi capul unui cal", descrie Peter Jankavs de la muzeul Falbygdens descoperirea făcută. Cuţitul de aproximativ 3.000 de ani vechime a fost descoperit la intrarea într-un mormânt vechi de 5.000 de ani, refolosit se pare în era bronzului, şi este atât de bine păstrat încât are lama încă ascuţită.
DUŞMANII INVIZIBILI
Pe pereţii catacombelor Sfântului Callistus din Roma, cercetătorii au descoperit două noi specii de bacterii din grupul Kribbella (grup identificat în 1999), care distrug vestigiile istorice, relatează Biologynews.net. Prin studierea celor două specii, Kribbella catacumbae şi Kribbella sancticallisti, specialiştii speră să dezvolte o metodă eficientă de protejare a monumentelor.
FOC LA MACHU PICCHU
Un foc declanşat în pădurile peruane a deteriorat două situri arheologice situate între Cuzco şi aşezarea incaşă Machu Picchu, informează Reuters. Chiar dacă aproximativ 600 de pompieri s-au luptat îndelung cu flăcările, acestea au reuşit să atingă siturile Wayna Q’ente şi Torontoy, însă autorităţile nu au anunţat dimensiunile pagubelor. Incendiul a ameninţat şi o cale ferată care duce spre Machu Picchu, însă fortăreaţa nu a fost închisă pentru public. Ea poate fi vizitată de turiştii împătimiţi care se încumetă să urmeze cărările incaşe utilizate de alpinişti.
