Sir R. Robinson

Premiul Nobel pentru Chimie 1947

Cercetările lui Robinson în chimia organi­că nu s-au ocupat doar de structura şi sinteza multor corpuri organice, ci şi de mecanismul electrochimic al reacţiilor orga­nice. Interesul în coloranţii vegetali a dus după puţin timp la extinderea sa către un alt grup de corpuri vegetale, şi anume alcaloizii, pentru cercetarea cărora a primit Premiul Nobel în anul 1947. A contribuit la definirea aranjamentului atomilor în moleculele de morfină şi papaverină, ceea ce a dus la producerea cu succes a unor medicamente antimalarie. Într-o serie de cercetări chimice, Robert Robinson a colaborat cu Gertrude Maud Walsh, pe care a cunoscut-o la Universitatea din Manchester şi care i-a devenit soţie în 1912.

RECUNOAŞTERE. Descoperirile lui Robinson au avut o deosebită importanţă în chimia organică şi au fost recunoscute de organizaţii din întreaga lume. Deţinea docto­rate onorifice în peste 20 de universităţi din Marea Britanie şi din străinătate, a fost preşedinte al Societăţii Chimice în 1939 şi membru al Institutului Regal de Chimie şi al Societăţii Regale de la Londra. A primit medaliile Longstaff, Faraday şi Flintoff din partea Societăţii Chimice şi Davy, Royal şi Copley din partea Societăţii Regale.

PASIUNI. Deşi a avut o viaţă ştiinţifică activă, Robinson nu a fost interesat doar de chimie. În tinereţe era un alpinist convins – a escaladat Alpii, Pirineii şi munţi din Norvegia şi Noua Zeelandă. Era un jucător activ de şah, devenind chiar preşedinte al Federaţiei Brita­nice de Şah între anii 1950 şi 1953, dar era pasionat şi de fotografie şi de muzică.

CV

DATA NAŞTERII:
13 septembrie 1886

Citește pe Antena3.ro

O profesoară a fost condamnată la 25 de ani de închisoare după ce s-a aflat ce făcea cu elevii. Are și un copil cu un elev de 12 ani

LOCUL NAŞTERII:
Rufford, Derbyshire, Marea Britanie

CARIERĂ:
1912 – a fost numit profesor de chimie organică pură şi aplicată la Universitatea din Sydney;
1915 – a preluat conducerea ­catedrei de chimie organică a ­Universităţii din Liverpool;
1920 – a acceptat postul de director de cercetare la British Dyestuffs Corporation;
1922 – a preluat catedra de chi­mie organică a Universităţii din Manchester;
1947 – a primit Premiul Nobel pentru Chimie;
8 februarie 1975 – a încetat din viaţă.

DEFINIŢIE
Alcaloizii, substanţele pentru studierea cărora Sir Ro­bert Robinson a primit Premiul No­bel, sînt substanţe organice de origine vegetală, rezultate în urma metabolismului secundar al plantelor. Noţiunea de ­alcaloid a fost stabilită de ­Wilhelm Meissner încă din 1818, sub această denumire fiind toate sub­stanţele azotate cu caracter bazic.