x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Valorile din Zakynthos

Valorile din Zakynthos

de Atena Groza    |    13 Sep 2008   •   00:00
Valorile din Zakynthos

Zakynthos este una dintre insulele ioniene recunoscute ca destinaţie turistică, cu una dintre cele mai renumite zece plaje din lume. De aceea, iniţial, atît autorităţile locale, cît şi oamenii de afaceri au investit în dezvoltarea unui turim de masă, cu plaje pline, terase şi hoteluri.

Zakynthos este una dintre insulele ioniene recunoscute ca destinaţie turistică, cu una dintre cele mai renumite zece plaje din lume. De aceea, iniţial, atît autorităţile locale, cît şi oamenii de afaceri au investit în dezvoltarea unui turim de masă, cu plaje pline, terase şi hoteluri.


Dezvoltarea turismului de masă a fost clasică, simplă. Numai că locul nu este remarcabil doar prin valoarea peisajului natural, a arhitecturii locale şi a istoriei. Golful Laganas din Zakynthos este cea mai importantă zonă de cuibărit din Marea Mediterană pentru ţestoasa marină (Caretta caretta). Este casă şi pentru cea mai numeroasă populaţie de foci monarh (Monachus monachus). În plus, insula este una dintre cele mai importante zone de popas pentru păsările migratoare, în perioada de primăvară şi toamnă. Toate aceste specii sînt strict protejate la nivel european şi, pentru a li se asigura supravieţuirea pe termen lung, zona a fost inclusă în reţeaua europeană de situri Natura 2000. Dar simpla desemnare nu a fost suficientă.


SANCŢIONAŢI. Tributari ai mentalităţii că nu se poate face dezvoltare şi conservare în acelaşi timp şi în acelaşi loc, oamenii au ignorat conservarea, invadînd în mod barbar plajele şi punînd în pericol supravieţuirea ţestoaselor marine. Pentru această atitudine, în ianuarie 2002, Grecia a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiţie, iar în 2004 Comisia Europeană a cerut Curţii aplicarea de penalităţi. Penalităţi care se aplică pe zi de neconformare şi care se ridică în total la multe milioane de euro.

 

În acel moment, atitudinea autorităţilor s-a schimbat radical, reevaluîndu-se fundamental strategia de dezvoltare a zonei. S-a început cu o evaluare a identităţii specifice, a resurselor naturale, culturale, istorice şi a cunoştinţelor ce pot fi valorificate şi, lucru cel mai important, al modului în care acestea pot fi valorificate pentru a realiza dezvoltarea, dar şi conservarea elementelor patrimoniului natural. Această nouă abordare a făcut posibilă şi atragerea de fonduri europene pentru punerea în aplicare a noului plan de dezvoltare, programul “Leader +” asigurînd suportul financiar pentru două componente majore.

În primul rînd s-a căutat întărirea competitivităţii zonei la toate nivelurile economice şi sociale, prin menţinerea calităţii mediului natural, a patrimoniului cultural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. În al doilea rînd a fost vizată dezvoltarea relaţiilor şi a cooperării pentru a crea structuri comune de producere, comercializare şi marketing a produselor şi a serviciilor locale, utilizînd noi tehnologii. Paradoxal, dacă ne gîndim la atitudinea anterioară, atracţia principală a zonei a devenit Parcul Naţional Marin Laganas.

Zonele naturale bine conservate şi cele cu vestigii istorice sînt în momentul de faţă cele mai căutate destinaţii turistice. De aceea, centrarea ofertei turistice pe acest patrimoniu duce inevitabil la creşterea veniturilor din activităţile turistice. Acest lucru presupune şi îndeplinirea unor condiţii, cum ar fi calitatea serviciilor şi a produselor, diversificarea ofertei şi un marketing modern.

Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor turistice, s-a pornit de la realitatea momentului, şi anume că insula era vizitată de turişti din aprilie pînă în octombrie şi că, avînd puţine opţiuni, majoritatea acestora stătea în zonele de coastă, în special la plajă. Ca parte a noii strategii, s-a decis dezvoltarea de opţiuni alternative, adică de stabilirea şi dezvoltarea unor trasee turistice care unesc zonele în care se găsesc adevărate comori ale naturii cu cele care ascund aşezările tradiţionale. Scopul a fost de a prezenta turiştilor în întregime valorile insulei şi a-i face astfel să aprecieze natura unică din Zakynthos, iar hărţile cu traseele stabilite, împreună cu oferta completă de servicii şi produse, au fost distribuite agenţiilor de turism.


BOGĂŢIE NATURALĂ. Tot din aceste fonduri a fost finanţat un muzeu al istoriei naturale, în care şi-au găsit adăpost cele 3.000 de insecte, reptile, scoici, peşti, minerale şi roci din colecţia personală a lui Panayiotis Helmis. Camerele multifuncţionale ale muzeului pot fi utilizate pentru programe educaţionale şi audiovizuale, iar tinerilor vizitatori le sînt oferite materiale educative, din care pot învăţa jucîndu-se şi amuzîndu-se. Dar, mai mult decît atît, este locul în care se pot afla secretele ascunse ale lumii din Zakynthos, de la impresionantele zone de coastă la zonele rurale cu vestigii antice. Muzeul Helmis se află în Aya Marina, un sătuc din inima insulei din care se poate vedea atît oraşul, cît şi golful Laganas.

Acţiunile finanţate prin acest program oferă acum turiştilor o ofertă greu de refuzat: regăsirea istoriei în locurile de cazare rustice şi în bucătăria locală din restaurantele tradiţionale, explorarea naturii şi facilitarea întîlnirii cu unele din minunile ei din ce în ce mai rare: ţestoasele marine, focile monarh, delfinii, păsările migratoare...

 

BENEFICII. Rezultatele au fost mai mult decît spectaculoase. Numărul turiştilor a crescut considerabil şi încă este în creştere. De asemenea, s-a schimbat compoziţia şi calitatea acestora. Cu o investiţie financiară aproape minimă, dar cu o majoră schimbare de mentalitate şi atitudine.

Dacă în 2002 şi apoi în 2004, cînd Grecia era sancţionată pentru managementul total defectuos al populaţiilor de ţestoase marine, Insula Zakynthos era mai mult sau mai puţin cunoscută, astăzi, cînd Grecia asigură o protecţie corespunzătoare acestei specii, insula este una din cele mai rîvnite destinaţii turistice.


“LECŢIA”. Se spune că unul din avantajele faptului că sîntem un stat nou-membru este acela că putem învăţa din greşelile “înaintaşilor”. Oare acesta este un exemplu din care vom învăţa? Vor învăţa oamenii de afaceri să facă profit respectînd şi protejînd valorile naturale şi culturale? Vor învăţa autorităţile de mediu că protecţie nu înseamnă un gard de sîrmă ghimpată şi blocarea oricăror activităţi economice? Vor învăţa cei care gestionează fondurile comunitare spre ce gen de proiecte să direcţioneze finanţările? Ar fi bine să învăţăm. Şi cît mai repede. Pentru că altfel vom ajunge şi noi la Curtea Europeană de Justiţie. Şi atunci vom fi nevoiţi să învăţăm plătind.

×
Subiecte în articol: special zakynthos