Casa Albă devine irascibilă cănd vine vorba despre schimbările climatice. Asta in contextul in care mai sunt cinci ani pănă la expirarea celui mai bine definit acord in domeniu - Protocolul de la Kyoto.

Statele Unite, cel mai mare poluator al contemporaneităţii, au refuzat ani in şir să ratifice Protocolul de la Kyoto, care prevede stabilizarea concentraţiilor emisiilor gazelor cu efect de seră in atmosferă la un nivel ce ar putea preveni interferenţele antropogenice periculoase cu sistemul climatic.

SCURT ISTORIC. In noiembrie 2001, 40 de ţări semnaseră şi ratificaseră protocolul, inclusiv Rusia, care este responsabilă de 17,4% din emisiile de gaze cu efect de seră. Trei ani mai tărziu, numărul ţărilor care au ratificat documentul ajunsese la 127, intre care şi Romănia. Deşi la sfărşitul lui 2006, 169 de ţări şi alte entităţi guvernamentale ratificaseră acordul, SUA au inchis ochii şi de această dată, anunţănd că nu sunt de acord cu protocolul care "afectează interesele economice americane".

Protocolul, semnat la Kyoto (in Japonia) la 11 decembrie 1997 şi intrat in vigoare la 16 februarie 2005 (după ce numărul minim de 55 de naţiuni il ratificaseră), spune că ţările industrializate şi in curs de dezvoltare ar trebui să-şi reducă emisiile de CO2 şi alte cinci gaze cu efect de seră in beneficiul Planetei.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Dar de ce refuză Washingtonul să lupte cu incălzirea globală aşa cum face restul lumii civilizate? Intrebarea rămăne in continuare fără un răspuns plauzibil, mai ales in contextul in care SUA produc aproximativ 90% din totalul emisiilor gazelor cu efect de seră din lume. Importanţa pe care preşedintele George W. Bush o acordă subiectului este nesemnificativă. Chiar şi acum, cănd liderul american a promis că se va arăta mai preocupat de această chestiune. De altfel, el a găzduit la sfărşitul săptămănii trecute o reuniune la nivel inalt cu reprezentanţii celor mai dezvoltate 17 state ale lumii, adică cei mai mari poluatori. La conferinţa cu nume pompos - "Reuniunea celor mai puternice economii privind securitatea energetică şi schimbările climatice" - s-a incercat o dezbatere pe marginea unui plan de reducere a emisiilor cu efect de seră, proiect care va inlocui Protocolul de la Kyoto.

CAPETELE LUMINATE. Cănd statele membre ONU şi-au trimis reprezentanţi la New York la inceputul săptămănii trecute pentru a lua parte la un summit organizat de ONU, unde s-a discutat despre schimbările climatice, Bush a lipsit nemotivat. El şi-a făcut insă simţită prezenţa la dineul oferit oaspeţilor. Nu inainte insă ca specialistul numărul 1 al Administraţiei SUA, James I. Connaughton, consilier prezidenţial pe probleme de mediu, să declare public că "ţine de filosofia noastră ca fiecare naţiune care are capacitate de autoguvernare să decidă singură care sunt politicile pe care le adoptă".

Anul acesta, preşedintele SUA a anunţat că va negocia reducerea emisiilor "pe termen lung", incercănd să convingă alte state ale lumii să investească mai mulţi bani in cercetarea surselor de energie alternativă şi in identificarea unor tarife reduse pentru produsele care reduc emisiile. Adică "fiecare ţară trebuie să contribuie consistent in funcţie de circumstanţele sale naţionale", după cum spunea Dan Price, adjunctul consilierului prezidenţial pe probleme de securitate naţională. David Doniger, directorul Consiliului Naţional de Resurse pentru Apărare, a transpus mai plastic poziţia Administraţiei Bush, declarănd: "Nu există nici o problemă de mediu serioasă care să nu fie rezolvată prin măsuri voluntare". Doniger face aici aluzie la Protocolul de la Montreal, din 1987, potrivit căruia ţările semnatare sunt obligate să interzică substanţele care afectează/distrug stratul de ozon al Pămăntului.

Politica preşedintelui Bush in ceea ce priveşte incălzirea globală

2000 - In timpul campaniei prezidenţiale, George W. Bush şi-a exprimat opoziţia faţă de Protocolul de la Kyoto, acord ce prevede stabilizarea concentraţiilor emisiilor gazelor cu efect de seră in atmosferă la un nivel care ar putea preveni interferenţele antropogenice periculoase cu sistemul climatic

2001 - Bush pretinde că Protocolul de la Kyoto provoacă daune intereselor economice ale SUA şi pune sub semnul intrebării faptul că omul este vinovat pentru poluare

2002 - Bush se distanţează de raportul Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului, care spune că activitatea umană se află la baza producerii poluării in lume

2004 - In timpul celei de-a doua campanii electorale, Bush işi reiterează opoziţia faţă de Protocolul de la Kyoto şi vorbeşte despre utilizarea tehnologiei in lupta cu efectele incălzirii globale

2005 - Pentru prima dată, liderul american acceptă că există ăo creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră cauzate de activitatea umană, care contribuie la problema denumită Çschimbări climaticeÈÒ

Ianuarie 2007 - Bush declară că noile tehnologii şi biocarburanţ ii pot combate incălzirea globală, intr-o incercare de evitare a discuţiilor cu privire la nesemnarea de către Statele Unite a documentului programatic despre protejarea mediului, de la Kyoto

Iunie 2007 - Preşedintele SUA se declară de acord să ia in calcul planul european de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră cu pănă la 50% pănă in 2050

Septembrie 2007 - La una dintre cele mai importante reuniuni la nivel inalt care a avut loc la New York, preşedintele Bush a lipsit nemotivat, trimiţănd la convorbirile legate de incălzirea globală pe secretarul de stat, Condoleezza Rice

Septembrie 2007 - Administraţia de la Washington a organizat o intălnire cu 17 dintre cei mai mari poluatori din lume. La ăReuniunea celor mai puternice economii privind securitatea energetică şi schimbările climaticeÒ s-a discutat problema limitării emisiilor gazelor cu efect de seră după expirarea Protocolului de la Kyoto in 2012

Â

INSULA ARTIFICIALĂ

In mijlocul Canalului Panama, la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de oraşul cu nume omonim, se află unul dintre cele mai studiate locuri de pe Planetă - insula artificială Barro Colorado. Bucata de pămănt, care se intinde pe o suprafaţă de 15 kilometri pătraţi şi adăposteşte o impresionantă pădure tropicală umedă, atrage in fiecare ani sute de cercetători din toate colţurile lumii. Impreună cu cinci peninsule din jur, insula face parte din Monumentul Natural Barro Colorado (BCNM), sit care se intinde pe o arie de 54 de kilometri pătraţi şi care este administrat de Institutul pentru Studii Tropicale Smithsonian incă din 1946. In fiecare an, căteva sute de oameni de ştiinţă se străng aici pentru a studia natura şi secretele ecosistemului nealterat de măna omului. Insula a devenit de-a lungul timpului un exemplu al bioversităţii habitatelor de plante şi animale.

Â

BIOCARBURANŢII, IN COLIMATOR

Accelerarea dezvoltării biocarburanţilor ar contribui negativ la incălzirea globală, scrie Le Monde. Publicaţia citează lucrarea unui savant german, Paul Crutzen, care susţine că producţia unui litru de biocarburant poate contribui aproape de două ori mai mult la efectul de seră decăt obţinerea unui combustibil convenţional, obţinut din materie fosilă. Crutzen, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1995, afirmă că protoxidul de azot, folosit in ingrăşăminte, este mult mai toxic pentru mediu decăt dioxidul de carbon.

SATUL ENERGETIC, UN DELICIU PENTRU MEDIU

In Germania a apărut primul sat in care se foloseşte numai energie ecologică. Transformarea satului Juhnde, o localitate idilică din centrul Germaniei, s-a făcut treptat, spun cercetătorii de la Universitatea din Gottingen, creatorii satului ecologic. Căteva maşinării unde se fermentează plantele culese din imprejurimi şi se arde metanul au fost instalate chiar la marginile satului. Intr-un loc special amenajat a fost montat un dispozitiv de evacuare a aperi care răceşte motorul maşinăriilor şi care este refolosită pentru incălzirea caselor oamenilor.

Â

MAI BINE MAI TĂRZIU. Abia de anul acesta, preşedintele american a acceptat să plece urechea la avertizările şi sfaturile oamenilor de ştiinţă. El a luat astfel o serie de măsuri, intre care intensificarea folosirii biocombustibililor (etanol). La summit-ul G8 din vară, după ce cancelarul german Angela Merkel a inaintat o proporţie-record de 50% pentru reducerea pănă in 2050 a emisiilor gazelor de seră, liderul american a declarat sus şi tare că SUA nu sunt de acord cu această idee.

Â

COTELE FIXE, MAI EFICIENTE

Organizaţiile nonguvernamentale din Romănia care activează in domeniul protecţiei mediului vor eliminarea sistemului de certificate verzi pe care il aplică in prezent Guvernul şi inlocuirea acestora cu un sistem de cote fixe. "Sistemul de cote fixe se aplică cu succes in majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, deoarece permite calcularea unui preţ de vănzare mai bun şi garantează potenţialului investitor returnarea investiţiei in maxim zece ani, plus o marjă de profit", a motivat Ionuţ Apostol, director executiv Terra Mileniul III, citat de Rompres.

IATA CRITICĂ BRUXELLES-UL

Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA) a criticat UE, pentru că insistă să impună măsuri dure companiilor aeriene incercănd să le determină să-şi reducă gazele cu efect de seră. Majoritatea ţărilor din IATA au fost de acord că abordarea UE este "dezamăgitoare şi iresponsabilă", după cum a declarat Giovanni Bisignani, director general al IATA. Potrivit IATA, "sectorul aviatic nu are capacitatea de a controla emisiile gazelor cu efect de seră", iar această situaţie nu va face decăt să afecteze negativ imaginea Europei in lume.

Â

Â