Zimbri de România

Pentru a ajuta la refacerea habitatelor de zimbri din România, un oficial european a donat României cinci zimbri, informează Mediafax.

Animalele au fost duse la Vama Buzăului din Braşov, unde în mai anul acesta s-a început amenajarea celei de-a patra rezervaţii de zimbri din ţară, după cele deja existente la Vânători-Neamţ, Haţeg-Silvuţ şi Neagra-Bucşani (acestea trei din urmă aflându-se în grija Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva). Iniţiativa face parte dintr-un proiect de dezvoltare turistică a zonei, susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJBv) şi primăriile din Prejmer şi Vama Buzăului. Cele cinci exemplare din Rezervaţia "Valea Zimbrilor" de la Vama Buzăului au fost aduse din Austria, Italia şi Elveţia prin bunăvoinţa preşedintelui Organizaţiei Europene a Zimbrilor, Wanda Oleg. Dintre cele 92 de hectare (păşune şi pădure) ale rezervaţiei, zimbrii nu pot beneficia deocamdată decât de zece hectare de pădure, suprafaţă împrejmuită. Preşedintele ADDJBv, Mihai Pascu, intenţionează să includă Rezervaţia Valea Zimbrilor în Reţeaua Europeană a rezervaţiilor naturale. "În urma unor discuţii cu Organizaţia Europeană a Zimbrilor ni s-a oferit această donaţie, iar la anul aşteptăm să primim încă patru exemplare, în acelaşi regim", a adăugat Pascu la inaugurarea rezervaţiei de la Vama Buzăului. Până în urmă cu aproximativ o jumătate de secol, România se putea lăuda cu cele mai numeroase turme de zimbri din Europa. În noiembrie 1958, autorităţile române au primit, de la polonezi, o pereche de zimbri. Animalele au fost duse în pădurea Slivuţ-Haţeg din judeţul Hunedoara. Zece ani mai târziu, a fost amenajată rezervaţia de la Vânători-Neamţ, în cadrul parcului naţional cu acelaşi nume. După 1970, când rezervaţia a primit trei zimbri din partea Poloniei, numărul exemplarelor s-a înmulţit – aici s-au născut doi pui şi alţi cinci zimbri caucazieni au fost aduşi din fosta URSS. Rezervaţia de la Neagra-Bucşani (Târgovişte) a fost amenajată în 1980.

Reducerea emisiilor cu efect de seră

Un studiu realizat recent arată că Germania a redus deja emisiile gazelor cu efect de seră la nivelul stipulat în Protocolul de la Kyoto şi adresat cu precădere unui număr de 37 de ţări industrializate, scrie publicaţia Der Spiegel. În 1997, Germania a fost de acord cu reducerea emisiilor cu 21% până în 2012 raportat la nivelul din 1990. Potrivit studiului însă nivelul de reducere a fost mai mare, respectiv de 22,4%. Protocolul de la Kyoto va expira în 2013, dar el va fi înlocuit cu un alt acord, care urmează să fie anunţat până la sfârşitul lui 2009. Până atunci însă, la mijlocul lui decembrie, factorii europeni de decizie vor discuta din nou despre "ţinta" propusă de UE în vederea reducerii cu 20% a emisiilor până în 2020 (faţă de nivelul din 1990). La începutul acestei săptămânii, la Poznan, în Polonia, a fost deschisă conferinţa ONU asupra climei, unde s-au dezbătut problemele legate de acordul care va înlocui Protocolul de la Kyoto.

Tonul, ameninţat de Uniunea Europeană

Industria pescuitului se află pe muchie de cuţit, au anunţat organizaţiile ecologice. Presa britanică notează că la o recentă reuniune desfăşurată la Marrakech, în Maroc, Comisia Internaţională pentru Conservarea peştilor ton din Atlantic a stabilit cotele de pescuit pentru 2009 la 22.000 de tone pentru Marea Mediterană. Comisia pare să nu fi luat în calcul recomandările oamenilor de ştiinţă care au sugerat ca aceste cote să fie cuprinse între 8.500 şi 15.000 de tone, comentează presa americană. Specialiştii sunt alarmaţi şi de faptul că membrii acestui organism internaţional au prelungit perioada pentru pescuitul de ton până la 20 iunie. Organizaţiile ecologice arată cu degetul înspre ţările membre ale Uniunii Europene care s-au folosit de scheme nu tocmai etice pentru a convinge statele mai mici să accepte aceste cote. Cote care reprezintă "sentinţa la moarte a populaţiilor de ton", a declarat Raul Romeva, membru în Partidul Verzilor din cadrul Parlamentului European.

Salvarea Pădurii Amazoniene

Autorităţile braziliene au anunţat, din nou, că intenţionează să protejeze pădurea amazoniană. De data aceasta, politicienii promit că, în următorii zece ani, rata despăduririi va scădea cu 70%. Deşi această rată a crescut simţitor în cursul acestui an (faţă de ultimii patru ani), oficialii brazilieni se bat cu pumnii în piept: "Acum avem mijloacele pentru implementarea programului de reducere a despăduririlor", a declarat Tasso Azevedo, preşedintele Serviciului de Silvicultură. Azevedo s-a referit la un ajutor susţinut din partea mai multor ţări ale lumii, care au oferit suport financiar pentru a stăvili tăierile ilegale din pădurea amazoniană.

Carapacea de broască ţestoasă

Zoologii au avut, în sfârşit, ocazia să afle răspunsul la o întrebare care îi chinuia demult. După ce au analizat rămăşiţele fosilizate ale unei reptile care a trăit pe Terra în urmă cu 220 de milioane de ani (din specia Odontochelys semitestacea), oamenii de ştiinţă au reuşit să afle procesul de formare a carapacei (de la structurile anatomice iniţiale). Xiao-chun Wu, paleontolog la Muzeul Ştiinţelor Naturale din Ontario, Canada, spune că învelişul dur pe care îl poartă broaştele ţestoase s-ar fi format mai degrabă ca o extensie a oaselor şi a coastelor decât ca o carapace crescută din piele, aşa cum arătau, până acum, unele teorii.