Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeană şi Statele Unite vor semna săptămăna aceasta un acord privind interoperabilitatea intre actualul sistem american de navigaţie prin satelit (Global Positioning System GPS) şi viitorul sistem european Galileo, aflat deocamdată in fază de proiect.
Uniunea Europeană şi Statele Unite vor semna săptămăna aceasta un acord privind interoperabilitatea intre actualul sistem american de navigaţie prin satelit (Global Positioning System GPS) şi viitorul sistem european Galileo, aflat deocamdată in fază de proiect. Potrivit portalului german Heise News, acordul urmăreşte să stimuleze producătorii de echipamente destinate navigaţiei prin satelit, să proiecteze şi să producă dispozitive duale. Avănd acces şi la sateliţii europeni, şi la cei americani, utilizatorii dispozitivelor de poziţionare işi vor putea stabili locaţia cu o exactitate mult mai mare.
Sistemul Galileo este deja proiectat astfel incăt să permită utilizatorilor să folosească serviciile oferite de ambele sisteme de poziţionare. De aceea, frecvenţele L1 şi L5 la care are acces populaţia civilă coincid cu cele folosite de sistemul GPS. Deocamdată nu se cunoaşte dacă Bruxellesul şi Washingtonul intenţionează să semneze acorduri similare şi in ceea ce priveşte utilizarea in scopuri militare a celor două sisteme.
In timp ce sistemul american GPS, compus din 30 de sateliţi, este in folosinţă de mai mulţi ani, dificultăţile cu care se confruntă proiectul Galileo prevăzut să aibă, de asemenea, 30 de sateliţi şi care pentru Uniunea Europeană reprezintă şi o chestiune de prestigiu nu este programat să fie pus in funcţiune mai devreme de 2012.
Conform proiectului iniţial, Galileo trebuia să fie administrat de un consorţiu public-privat. Din păcate, au apărut neinţelegeri legate de impărţirea responsabilităţilor şi competenţelor, de finanţare şi de asumarea riscurilor, fapt care a dus la intărzieri repetate ale proiectului. In consecinţă, miniştrii transporturilor din statele membre au luat decizia ca iniţiativa să fie finanţată integral din banii contribuabililor europeni.
Ţări precum Marea Britanie sau Olanda şi-au exprimat insă dezacordul faţă de o asemenea schemă de finanţare, exprimăndu-şi temerea că finanţarea publică va genera mai degrabă costuri suplimentare decăt o reducere a cheltuielilor, ceea ce ar determina riscuri mai mari pentru bugetul comunitar.
