Presiuni asupra Bibliotecii digitale Google

Acordul încheiat de Google şi publisheri în legătură cu proiectul de bibliotecă digitală a companiei nu este satisfăcător, în pofida "progreselor substanţiale", a estimat Departamentul american de Justiţie.

Acordul este o versiune amendată a celui pe care Google şi editorii americani l-au încheiat anterior. Documentul a fost modificat pentru a soluţiona obiecţiile formulate, în septembrie, de Departamentul american de Justiţie şi de alte instituţii în legătură cu protecţia drepturilor de autor şi legislaţia contra monopolului de piaţă.

"Schimbările operate nu răspund integral neliniştilor existente" în Statele Unite, a precizat Departamentul american de Justiţie, care a remarcat însă "progrese substanţiale". Justiţia americană a mai apreciat că noua versiune de acord "suferă de aceeaşi problemă centrală ca şi acordul original".

"Acordul amendat continuă să confere Google avantaje semnificative şi care sunt, potenţial, de natură să nu respecte legile concurenţei", a adăugat Departamentul american de Justiţie, care va analiza din nou cazul pe 18 februarie.

Acordul "ar permite companiei să fie singurul actor de pe piaţa digitală care dispune de drepturi de distribuţie şi exploatare a unei mari varietăţi de conţinuturi, în multiple formate", au mai remarcat responsabilii Departamentului american de Justiţie.

Apreciind faptul că justiţia a recunoscut "progresele" realizate, Google a anunţat, la rândul său, că noul acord permite autorilor şi editurilor să beneficieze "de noi metode de a-şi distribui operele".

Google, Ghilda autorilor şi Asociaţia Editorilor Americani au ajuns la un acord în octombrie 2008, ca urmare a unei acţiuni în justiţie intentată în 2005 de scriitori şi publisheri contra firmei de internet, în legătură cu drepturile de autor asupra cărţilor digitalizate. Potrivit acordului respectiv, Google se angaja să aloce 125 de milioane de dolari pentru a-i plăti pe autorii ale căror opere au fost digitalizate fără permisiune şi să înfiinţeze un "Fond al drepturilor de carte" care să le asigure venituri autorilor care acceptau ca operele lor să fie digitalizate.

Departamentul american de Justiţie a formulat obiecţii în ceea ce priveşte acordul, în septembrie 2009, apreciind că documentul tranformă Google în singurul deţinător al drepturilor asupra operelor "orfane", ale căror autori nu pot fi identificaţi, şi a cărţilor ale căror drepturi sunt deţinute de cetăţeni străini. În plus, justiţia a mai cerut ca rivalii Google să aibă acces la cărţi în aceleaşi condiţii ca şi Google.

Rivalii de piaţă ai Google, asociaţiile de apărare a drepturilor consumatorilor, precum şi guvernele francez şi german au denunţat la rândul lor acordul iniţial, cerând modificarea lui prin acţiune intentată în justiţie, în SUA.