Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gravitatea situației este completată de multitudinea de boli pe care le dezvoltă bolnavii de diabet și vorbim aici, de exemplu, despre afecțiunile oculare, insuficiența renală și despre faptul că în țara noastră au loc anual circa 11.000 de amputații din cauza diabetului zaharat. Pentru persoanele diagnosticate cu această afecțiune, numită de medici și ucigașul tăcut, autoritățile au însă și vești bune, iar ele au fost prezentate pe larg ieri, în cadrul conferinței „Diabet fără complicații - soluții inovative, siguranță pentru pacienți”, organizată de Antena 3 CNN și desfășurată în cadrul platformei „România Inteligentă”.
Sisteme de monitorizare, achiziționate direct din farmacii
Prezentă la dezbateri, dr. Valeria Herdea, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a făcut un anunț foarte important pentru persoanele diabetice. Este vorba despre faptul că în viitorul apropiat pacienții vor putea achiziționa sistemele de monitorizare continuă a glicemiei (aparate pentru măsurarea valorii glicemiei din sânge - n.red.) direct din farmacii. „În ultimii ani, începând cu 2018 s-au produs modificări foarte importante în accesul pacienților la servicii medicale. La nivelul întregii țări avem 40 de unități medicale civile și una privată, care deservesc pacienții. Nu este un simplu centru. Vorbim despre un centru multidisciplinar ținând cont de complicațiile majore ale diabetului. Acum avem acces la aceste pompe cu sisteme de monitorizare continuă. În 2022 au început discuții foarte intense cu comisia de specialitate (Comisia de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătății - n.red.). Încercăm pe cât posibil să simplificăm traseul pacientului și accesul la sisteme de monitorizare pe care dânșii să le poată procura inclusiv din farmacii cu circuit deschis”, a spus dr. Valeria Herdea. Ea a subliniat faptul că la nivelul CNAS există un real interes pentru susținerea programelor naționale de sănătate, astfel că numărul lor a crescut în ultimii ani, ajungând la 17. În ceea ce privește Programul național de diabet, acesta beneficiază de o finanțare de peste două miliarde de lei.
Se lucrează la Registrul de diabet
Înființarea Registrului Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet este o inițiativă a Comisiei naționale de diabet și a Ministerului Sănătății care se va finaliza în perioada următoare. Datele medicale ale pacienţilor cu prediabet şi diabet zaharat vor fi înregistrate într-o bază de date unică la nivel naţional, ce poate fi în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate.
„Monitorizarea glicemiei se traduce prin reducerea complicațiilor cronice. Accesul la medicație în diabet rămâne o prioritate”.
Citește pe Antena3.roprof. univ. dr. Gabriela Radulian, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice
Vom avea Registrul profesioniștilor în sănătate
Autoritățile vor avea o imaginea fidelă a numărului de medici care practică în România, odată cu punerea la punct a Registrului profesioniștilor în sănătate, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. „Să știm câți sunt, câți ies la pensie în următorii ani, pentru ca universitățile să știe nevoile și să se adapteze”, a spus oficialul.
Programele naționale de sănătate: bani după performanțe
Modul de finanțare a programelor naționale de sănătate derulate de CNAS se va modifica în viitor. Anunțul a fost făcut de Laszlo Attila, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Senatul României. „Noi am făcut deja modificările legislative necesare. Avem o lege promulgată de președinte și așteptăm normele care instituie obligația ca la toate programele naționale de sănătate să avem indicatori de performanță. Așa vom putea monitoriza rezultatele pentru a vedea cum alocăm fondurile în viitor”, a spus parlamentarul.
„Nouă ne lipsesc 1.500 de medici (de familie - n.red.), iar asta înseamnă că circa 3,5 milioane de români nu au asistență primară. 42% dintre ei au vârsta de peste 60 de ani”.
Laszlo Attila, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Senat
Se pregătește un ghid de bune practici
O altă noutate a fost anunțată în cadrul conferinței de către conf. univ. dr. Anca Pantea, președinta Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din Ministerul Sănătății. „Comisia a propus acum câteva luni un ghid de bune practici în grădinițe și școli. El se află în dezbatere. Acest mic ghid de informații trebuie să-l aibă fiecare în școala lui. Totul pleacă de la educație”, a subliniat Anca Pantea.
România are circa 1.000 de medici diabetologi, iar circa 100 își desfășoară activitatea în București. Sunt județe cu doar 3 diabetologi.
Legea prevenției există, se așteaptă normele
După ce adoptarea ei a fost tergiversată mai mult timp, Legea prevenției în sănătate există acum. De asemenea, normele de aplicare au fost finalizate și acum trebuie luat avizul pentru ele, a anunțat Anca Pantea, președinta Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din Ministerul Sănătății. Legea reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de prevenție în sănătate. Prevenția este o obligație pe care și-o asumă statul român față de cetățenii săi, precum și obligația pe care și-o asumă cetățenii în privința sănătății lor.
Alexandru Rafila: „Universitățile trebuie să se adapteze nevoilor sistemului de sănătate”
România are, pentru prima dată, o modalitate de a rezolva deficitul de medici specialişti la nivel naţional, a anunţat, la rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Ministrul a vorbit despre strategia pe care vrea să o aplice pentru ca în România să nu mai fie deficit de medici pe anumite specialităţi de care avem nevoie, unde sunt cei mai mulţi bolnavi, şi nici surplus pe alte categorii. „Noi, până anul trecut, în România am lucrat pe formula câte posturi scoatem la rezidenţiat. Ceream de la universităţi capacitatea de pregătire pe specialităţi (chirurgie, medicină de familie, diabetologie etc). Dar eu mă uitam la sistemul meu de sănătate ce avem nevoie. Iar acum, pentru prima dată, am discutat cu universităţile încât capacitatea lor de pregătire să fie adaptată nevoilor sistemului de sănătate, nu sistemul de sănătate trebuie să se adapteze la capacitatea lor de pregătire, ci invers. Pentru că ai nevoie de medici de familie, de diabetologi. Trebuie să ştim din timp, ca să pregătim cu o predictibilitate de 3-4 ani, să ştim cam câte locuri urmează să fie scoase la rezidenţiat pentru specialităţile din România şi să se adapteze între timp şi universităţile, că poate sunt şi nişte limite de personal”, a anunţat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Subsecții de „picior diabetic” în fiecare unitate
„Avem un proiect pentru ca în fiecare unitate să existe o subunitate de «picior diabetic» pentru a preveni amputațiile”, a spus Anca Pantea, președinta Comisiei de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice din Ministerul Sănătății. Piciorul diabetic este o afecțiune extrem de complexă și reprezintă o consecință a diabetului zaharat. În acest caz, diabetului zaharat afectează terminațiile nervoase periferice și circulația sângelui la nivelul pielii și membrelor inferioare și în cazuri extreme se ajunge la amputări de membre.
„Trebuie să extindem competenţele medicului de familie, dacă ne dorim o medicină normală în România. Medicină de familie, pe de o parte, medicină ambulatorie, pe de altă parte. Prin PNRR, de exemplu, dotăm 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente care mai de mult nu erau la îndemână, cum ar fi un ecograf. Dar sigur că şi medicii de familie au nevoie de dezvoltarea competenţelor profesionale, inclusiv de un atestat care să poată să le ofere o competenţă profesională în plus”
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
Adrian Streinu-Cercel: „Trebuie să fim foarte atenți la ce urmează”
La rândul său, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, a avut o scurtă intervenție în cadrul conferinței în care a vorbit despre cum poate fi îndreptat deficitul de specialiști cu care se confruntă România în prezent, privind acest sector al sistemului de sănătate. „Ține foarte mult de pregătirea din cadrul universităților. Se spune că pofta vine mâncând. Cadrele didactice pot insufla această dorință de a lucra în domeniul bolilor metabolice. Nouă, celor care suntem cadre didactice, ne aparține această responsabilitate”, a subliniat acesta. De asemenea, el a atras atenția că sistemul medical trebuie să se adapteze și să țină pasul cu noile descoperiri.
„Trebuie să fim foarte atenți la ce urmează, pentru că sunt o serie de device-uri care pot să măsoare glicemia la nivel cutanat și încep să fie standardizate, și am putea să le folosim în cadrul Programului Național de Diabet, în așa fel încât să monitorizăm din timp nivelul de glicemie. Nu putem să facem nimic dacă nu ne orientăm către nevoia reală”, a mai spus Adrian Streinu-Cercel.
