Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Pactul verde european” (Green Deal), documentul care definește politica blocului comunitar în vederea atingerii neutralității climatice, impune schimbarea structurală a sistemelor energetice. În acest context, și România și-a asumat pentru orizontul de timp 2030 o țintă de 30,7% în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, iar acesta va fi majorat la 36,2% prin proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, aflat în procesul de consultare publică pe site-ul Ministerului Energiei. Cum va atinge România acest obiectiv și în perspectivă pentru 2050 a fost tema conferinței România Inteligentă „Semnal verde pentru energia regenerabilă din România, eliminarea piedicilor puse în calea investițiilor energetice”, organizată ieri de Antena 3 CNN și cotidianul Jurnalul.
În prezent, în România este instalată o capacitate de 3.000 MW în parcurile eoliene și 3.000 MW în cele fotovoltaice (aici fiind incluși și prosumatorii). Potrivit datelor prezentate de operatorului sistemului național de transport al energiei electrice, compania Transelectrica, astăzi există proiecte de energie regenerabilă care însumează o putere de 17.000 MW ce dețin aviz tehnic de racordare (ATR), din care 7.000 MW au și avize de construcție. Toate aceste capacități noi pun sub presiune rețeaua administrată de Transelectrica, care are o capacitate de transport limitată la 22.000 MW și este construită la nivelul anilor ’50.
Sebastian Burduja: „Facem trecerea către o economie mai verde într-un ritm foarte accelerat”
„În România, suntem în plină revoluţie energetică şi facem o trecere către o economie mai verde într-un ritm foarte accelerat, pentru că avem la dispoziţie miliarde de euro. Avem 1,6 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) plus fondul pentru modernizare, pentru că noi acolo am reuşit să deblocăm nişte apeluri: jumătate de miliard de euro pentru instituţii publice.
Săptămâna viitoare, probabil, vom ieşi cu alte două apeluri, probabil 890 milioane de euro pentru producţie şi consum pentru beneficiari privaţi, este apelul care a fost în PNRR (...).
Piaţa, dacă o stimulezi puţin cu fonduri europene nerambursabile, se mobilizează şi vine cu proiecte. Principala constrângere pe care noi am avut-o și ne-am străduit să o adresăm este capacitatea instituțională din Ministerul Energiei de a procesa apeluri de miliarde și miliarde de euro, de mii și mii de proiecte. Pe de o parte, pentru că volumul muncii este foarte mare, pe de altă parte pentru că necesită o expertiză pe care nu întotdeauna o putem regăsi într-un minister. Nu este la îndemâna oricui să evalueze un parc solar care vine și solicită fonduri europene și cu o contribuție proprie și cu un set de avize de proceduri”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Pentru a acoperi acest deficit de evaluatori, oficialul a precizat că în scurt timp vor fi agreați și evaluatori externi, din mediul privat.
Agricultura a pierdut peste 5.000 de hectare
Scoaterea terenurilor din circuitul agricol pentru a face loc proiectelor de energie regenerabilă este o problemă viu disputată între fermieri și investitorii în regenerabile. Prezent la dezbateri, Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că în ultima perioadă au fost scoase din circuitul agricol pentru dezvoltarea de capacități de energie fotovoltaică și eoliană peste 5.000 de hectare. El a precizat că există deja un conflict de interese între fermierii care au protestat în ultimele luni și actorii economici de pe piața de energie verde. Fermierii doresc stoparea scoaterii din circuitul agricol a suprafețelor de teren pentru energia verde, iar jucătorii de pe piața energiei doresc dezvoltarea acestui proces. „Printre solicitările protestatarilor era și stoparea scoaterii din circuitul agricol a anumitor suprafețe de teren, inclusiv a anumitor suprafețe de pajiști, așa că noi trebuie să avem întâlniri și cu sectorul economic, sectorul zootehnic și vegetal astfel încât aceste norme să satisfacă dorințele tuturor.
Dacă nu vor fi aplicabile nu ne ajută pe niciunii. O să avem o întâlnire săptămâna aceasta să vedem ce mai e de făcut, așteptăm propuneri și să găsim soluții în cel mai scurt timp”, a spus Sorin Moise.
Legea, modificată de doi ani, fără norme de aplicare nici astăzi
În 2022 a fost modificată Legea 18/1991 republicată (Legea fondului funciar - n. red). Prin modificările aduse, se reglementau anumite aspecte din legislație care fac referire la folosirea terenurilor agricole pentru montarea de panouri fotovoltaice. Terenurile vizate de schimbările legislative erau cele cu o suprafață de peste 10 hectare. Deși au trecut aproape doi ani de la aceste schimbări, ele încă nu se aplică, pentru că nu au fost emise normele metodologice de către Ministerul Agriculturii, au reclamat unii dintre vorbitori.
Numărul de prosumatori a atins la sfârșitul anului 2023 cifra de 110.355, o creștere cu aproximativ 70.000 de prosumatori comparativ cu sfârșitul anului 2022, respectiv cu un nivel pentru puterea instalată de 1.443 MW, o creștere cu aproximativ 1.000 MW comparativ cu sfârșitul anului 2022.
Mecanism de sprijin pentru investitori
România se pregătește să lanseze schema CfD, un mecanism de sprijin prin care vizează dublarea capacității instalate în regenerabil. Contractele pentru diferență (CfD) sunt o schemă prin care investitorii în noi capacități de producție de energie electrică au garanția vânzării energiei care va fi produsă la un preț fix, vreme de 15 ani. Acesta este un ajutor de stat ce va fi acordat prin proceduri de licitaţie competitivă şi va lua forma unui contract bidirecţional pentru diferenţa între două prețuri: cel al pieței, pentru care se calculează o referință, și cel de exercitare cu care vine fiecare investitor care vrea să participe la licitație pentru a se califica la schemă. Atunci când preţul de referinţă este mai mic decât preţul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăţi egale cu diferenţa dintre cele două preţuri. În schimb, atunci când preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferenţa autorităţilor române. Prin urmare, schema le garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate şi asigură în acelaşi timp faptul că beneficiarii nu sunt supracompensaţi pentru perioadele în care preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare. Introducerea acestui sistem a fost asumată de țara noastră prin PNRR. Autoritățile spun că această schemă CfD va fi valabilă vreme de 15 ani, timp în care investitorii care vin cu proiecte noi vor avea garanția acestui preț din partea statului, indiferent cum vor vinde energia produsă.
Daniel Balaci, Transelectrica: „Planul nostru de dezvoltare are, în principal, două mari ipoteze”
Daniel Balaci, director Mentenanţă, Exploatare, Dezvoltare Reţea Transelectrica, a vorbit în cadrul dezbaterilor despre planurile companiei cu privire la integrarea în sistem a noilor capacități de energie regenerabilă care urmează să apară. „Planul nostru de dezvoltare are în principal două mari ipoteze: creşterea capacităţii de transport, dar şi asigurarea unei reţele de transport sigure, care să ducă la o rezilienţă optimă pentru sistemul energetic naţional. De la aceste lucruri noi pornim în toate aceste analize de studii de sistem care au la bază integrarea centralelor energetice din surse regenerabile. Din punctul nostru de vedere, nu există o piedică a operatorilor de transport pentru realizarea acestor investiţii şi pornim de la cifre”, a declarat acesta.
Giles Dickson, CEO Wind Europe: „România are mai multe obligații”
În intervenția sa, Giles Dickson, CEO Wind Europe, a subliniat faptul că țara noastră poate deveni un jucător important pe piața energiei regenerabile, dar pentru asta trebuie să depășească o serie de obstacole. „Până la 1 iulie anul acesta, România, ca toate statele membre din UE, trebuie să aplice noile reglementări ale Uniunii Europene, fiind vorba inclusiv despre reglementări pentru energia solară. Toate deciziile necesare pentru fiecare proiect durează doi ani, anume doi ani pentru toate deciziile care stau la baza unui parc eolian sau solar. Este foarte important să fie accelerate procesele de avizare și autorizare. România trebuie să facă toate aceste lucruri până la 1 iulie anul acesta. România are și obligații, pe lângă cele din directivă, pentru că România este una dintre cele 26 de țări care au semnat Carta pentru Energia Eoliană în 2023, motiv pentru care trebuie să accelereze procesul de autorizare, concentrându-se pe faptul că trebuie să existe un ghișeu unic, în care autoritățile implicate să fie prezente. Bineînțeles, există probleme și în ceea ce privește interacțiunea între parcurile eoliene și radarele aviației. (...) Sunt mulți cei care vor să investească în energia solară și eoliană. Un aspect-cheie este reprezentat de imaginea și reputația autorităților publice. În România, când trimiți hârtiile la Autoritatea Aeronautică și nu primești niciun răspuns timp de luni de zile, atunci investitorii pleacă. Trebuie să fie rezolvată această problemă, altfel investitorii vor pleca în altă parte”, a spus Giles Dickson, CEO Wind Europe.
În România, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a estimat în toamna anului trecut că până în 2030 sunt necesare investiții de peste 40 miliarde de lei pentru dezvoltarea reţelei. Investiţiile făcute de operatorii de distribuţie în dezvoltarea reţelei au însumat 13,5 miliarde lei în ultimii șase ani, însă, pentru atingerea ţintelor pe care România le are pentru 2030, este nevoie de o triplare a acestora într-un scenariu minim obligatoriu.
