x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O propunere sovietică de a transforma Pactul de la Varşovia într-un nou Cominform

0
12 Oct 2009 - 00:00
O propunere sovietică de a transforma Pactul de la Varşovia într-un nou Cominform Arhivele Naţionale/


Un articol dintr-o publicaţie sovie­tică a subliniat câteva căi de a întări latura politică a Pactului de la Varşovia prin înfiinţarea unor agenţii care să arbitreze neînţelegerile intrabloc şi să coordoneze politica la nivelul blocului estic.

Acest articol din Novoe Vremya a sugerat ca Pactul de la Varşovia să se transforme într-un centru de coordonare a politicilor şi de management al crizelor din Europa de Est.

În acest fel, s-a spus, pactul ar putea ajuta la găsirea unor soluţii pentru conflictele care izbucnesc între membrii Europei de Est şi care îmbracă o tot mai mare diversitate. În articol se susţine că un astfel de rol ar trebui să fie în consens cu declarata intenţie a lui Mihail Gorbaciov de a face din pact un organism mai ales politic şi mai puţin militar.

Articolul de Mihail Bezrukov şi de Andrei Kortunov a apărut în ediţia rusă a Novoe Vremya (nr. 40, 1 octombrie 1989), dar nu în acelaşi număr cu ediţia în engleză a ziarului (New Times din 3-9 octombrie 1989). Editorii au invitat "atât experţii sovie­tici, cât şi pe cei străini, dar şi pe cititorii, interesaţi" să comenteze articolul de trei pagini intitulat "De ce fel de Uniu­ne avem nevoie?". Pentru a aprecia îndemânarea cu care autorii au amestecat flexibila "gândire nouă" şi vestigiile gândirii imperialiste so­vie­tice, o prezentare sumară a princi­palelor argumente ale articolului ar putea fi de ajutor.


DE CE MAI E NEVOIE DE PACT?
"S-au auzit păreri", scriau autorii, că Pactul de la Varşovia "s-a epuizat". La care ei aduc patru argumente pentru care pactul ar fi rămas util.

Mai întâi, statele membre încă au probleme sociale şi economice comune, mai ales că au rămas cu mult în urma Vestului. Acest lucru face să fie imposibile pentru ele participarea la viaţa economică mondială şi integrarea politică. În al doilea rând, ce alt mecanism, în afara pactului, au întrebat ei, ar putea "asigura stabilitatea" Europei de Est, o zonă care a fost adesea o sursă de conflicte şi de războaie? Ar fi "iresponsabil" să se considere că stabilitatea din regiune ar putea fi menţinută fără pact, având în vedere că actualele "probleme interne" din anumite state membre ar putea începe să influenţeze comportamentul lor pe planul politicii externe.

În al treilea rând, ţările Europei de Est şi URSS sunt legate printr-o reţea de schimburi reciproce ca şi printr-o reţea de contacte ştiinţifice, culturale şi personale. Astfel stau lucrurile, în ciuda faptului că "în ultimul timp tradiţionaliştii" au căutat să îşi izoleze populaţiile de ceea ce se petrece în statele reformiste învecinate. (Autorii sugerează că o astfel de izolare nu va fi un succes.) În al patrulea rând, "dacă ţările est-europene şi Uniunea Sovie­tică nu vor să devină groapa de gunoi a unei bogate şi înfloritoare Europe a secolului 21, ele trebuie să acţioneze împreună".
Toate acestea, au susţinut autorii Novoe Vremya, "unesc obiectiv Eu­ro­pa de Est într-un singur tot şi, în ace­laşi timp, separă obiectiv Europa de Est şi Uniunea Sovietică de partea ves­ti­că a continentului."


O UNIUNE POLITICĂ MATURĂ
Pactul trebuie transformat, susţin au­­torii, într-o "uniune politică ma­tură" care a lăsat în urmă moştenirea sta­linistă ce plana asupra relaţiilor URSS - Europa de Est. Maturitatea pro­vi­­ne dintr-o egalitate în diversitate, din acceptarea opiniilor diferite şi chiar contrarii, ca şi din renunţarea la ner­vozitatea sovietică provocată de tot mai marea influenţă a Vestului asupra Europei de Est. Moscova nu are mo­tive să fie nervoasă pentru că "pres­tigiul şi autoritatea URSS şi a li­derilor săi este deosebit de mare în rân­durile populaţiilor est-europene". "Foarte important este şi ceea ce s-a fă­cut în ultimii ani prin «dezin­ter­na­ţio­na­lizarea» problemelor interne ale ţă­ri­lor est-europene. Puţine popoare, as­tăzi, se mai bazează pe intervenţiile so­vietice sau pe indicaţii de la Moscova."
Vladimir V. Kusin
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Serviciul de email marketing furnizat de