x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Relatări inconsistente despre România, în presa sovietică

0
10 Noi 2009 - 00:00
Deşi încăpăţânarea României de a respinge reforma este departe de a fi pe placul conducerii sovietice, oficialii URSS critică rareori evenimentele din România. Astfel, a fost deosebit de surprinzător când Nikolai Şişlin, un ideolog sovietic de la conducere, a declarat într-un interviu pentru Libération că el consideră România un laborator în care are loc "un experiment greşit". Şişlin şi-a întărit observaţia critică prin aceste cuvinte: "Nu le repetaţi asta românilor căci vor fi mâhniţi".

Asemenea comentarii candide sunt de obicei evitate în comunicatele de presă oficiale. De exemplu, după ultima sa vizită la Moscova, ministrul de Externe român Ioan Totu a vorbit despre o "atmosferă de sinceritate, colaborare şi prietenie" o frază care a sugerat existenţa unor dezacorduri dar care a rămas în limitele vocabularului diplomatic. Deşi comunicatul s-a referit vag la "spiritul noii gândiri politice" el s-a axat pe aspecte econo­mice, unde divergenţele sunt mai uşor de reglat. Cei doi miniştri au subliniat în special importanţa cooperării economice, insistând asupra nevoii de a intensifica legăturile şi schimburile comerciale.

Potrivit unui articol recent din Izvestia, dependenţa creşterii econo­mice a României faţă de URSS a fost depăşită de "dificultăţile pe care aceasta le-a traversat la începutul anilor 80" când lipsa materiilor prime, a electricităţii, a petrolului au devenit acute iar "comercializarea pe scară largă a produselor româneşti pe pieţele vestice a eşuat." Exporturile de energie sovietică spre România au scăzut dramatic iar gazele naturale au devenit cel mai important obiect de tranzacţie de pe piaţa româno-sovietică.

Potrivit unui acord semnat acum cinci ani, România contribuie cu echipament şi forţă de muncă la contruirea unei staţii de extracţie în Turkmenistan. Uniunea Sovie­tică mai plănuieşte să exploateze un alt depozit de gaze naturale din regiunea Astrahan, cu sprijin românesc. În schimb, România va primi până la 7,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, "dacă instalaţia nu se defectează", potrivit unei glume pe care corespondentul Izvestia pretinde că a auzit-o la Bucureşti.

Alte bunuri importate din URSS sunt plătite fie în valută forte, fie în bunuri de care Moscova are nevoie. Potrivit Izvestia, importurile din România "ajută la aprovizionarea pieţei sovietice cu câteva bunuri de consum şi produse alimentare" fapt ce sună destul de cinic pe fondul severei raţionalizări a acestor bunuri, în România.

Uniunea Sovietică vrea să grăbească integrarea economică în CAER printr-o mai strânsă coordonare a planurilor economice naţionale şi prin colaborarea directă între întreprinderi din diferite state membre. Pe de altă parte, cooperarea culturală sovieto-română nu pare prea înfloritoare.

Potrivit Radio Bucureşti, vizitatorii la o expoziţie de carte românească la Moscova, parte a extrem de mediatizatelor "Zile ale culturii române în Uniunea Sovietică", au asistat la acest spectacol: "Locul central este rezervat operelor ce ilustrează gândirea socio-politică, economică şi filozofică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Opere ştiinţifice ale tovarăşei Academician Doctor Inginer Elena Ceauşescu sunt, de asemenea, expuse. Mai poate fi văzut volumul "Vizitele oficiale şi de prietenie ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi  ale tovarăşei Elena Ceauşescu în Uniunea Sovietică."
PRAVDA - JUMĂTĂŢI DE ADEVĂR
Din august 1988, corespondentul Pravda la Bucureşti a fost Vladimir Vedraşko, care a relatat depre scena politică din România. De câte ori alege să descrie viaţa de zi cu zi din România, el evită de obicei subiectele controversate cum ar fi raţionalizarea mâncării sau cozile din faţa fiecărui magazin. În schimb, el scrie despre restaurante la modă în Bucureşti, care cu greu sunt accesibile românului obişnuit.

Judecând după câteva remarci  oca­zio­nale, se pare că el este cât se poate de în temă cu ceea ce se petrece în România. "Nu scriu despre alimente. Nu se prea găsesc. În magazinele de aici. De exemplu orezul şi făina nu se vând la liber. Nu am îndrăznit să-mi întreb gazdele (el a fost invitat prin intermediul unor contacte semi-oficiale, o tânără familie de români) de unde obţin mâncarea cu care mă servesc."


VREMURI NOI
"Novoe Vremia" ("Vremuri noi"), un săptămânal sovietic de afaceri externe, a fost una dintre primele publicaţii care au aruncat o privire cri­tică asupra situaţiei din România. La începutul lui noiembrie 1984, pe când Constantin Cernenko încă îşi ocupa funcţia, în revistă s-a scris despre pro­bleme serioase în economia românească, într-un articol publicat în ajunul celui de-al 13-lea Congres al Partidului Comunist Român (PCR). De atunci, au mai apărut câteva articole critice despre România.

Anul acesta, totuşi, revista a marcat Ziua naţională a României lăudând România că şi-a plătit datoria externă. Într-un articol intitulat "De la datornic, la creditor", Ceslav Ciobanu a descris experienţa românească drept "unică şi demnă de tot respectul" şi "instructivă" mai ales cu privire la "situaţia datoriei externe în Uniunea Sovietică." El a acuzat Vestul că încearcă să "provoace schimbări în republici" prin presiuni economice şi a adăugat că luna de miere financiară a României cu Vestul a avut viaţă scurtă. Deşi a menţionat că plata datoriei a fost însoţită de măsuri care "au limitat consumul de energie,petrol şi materii prime" şi de o "strictă raţionalizare a unor produse alimentare", pe ansanmblu, afirmaţiile depre România au fost entuziaste.

După alte două numere, însă, Novoe Vremia a publicat un raport care cri­tică reconstrucţia centrului bucureştean. Albert Pin, corespondentul său special a găsit similitudini între reconstrucţia Bucureştiului din 1984 încoace şi distrugerea cartierului moscovit Old Arbat, în anii 1960 "când vechi clădiri, parte a istoriei noastre, au fost demolate fără a sta prea mult pe gânduri, doar cu scopul de a permite construirea bulevardului Kalinin şi pentru a fi aliniate blocuri înalte cu apartamente-cutii care ar reprezenta progresul tehnologic şi prestigiul epocii."

Făcând turul noului bulevard al Victoriei Socialismului din Bucureşti, jurnalistul sovietic a notat că: "Memoria mea e incapabilă să reconstruiască tabloul pe care l-am văzut aici în timpul primei mele vizite, în Bucureşti, în anii 1980. Chiar şi clădirile care au fost lăsate intacte arată diferit astăzi. De exemplu, văd Palatul Marii Adunări Naţionale construit la începutul se­colului al XX-lea în vârful unui deal şi alături Biserica Patriarhiei construită la mijlocul secolului al XVII-lea. Nu pot decât să regret că noua structură a rupt armonia vechiului ansamblu."


O VOCE DISTINCTĂ, LA RIGA
O publicaţie care are o atitudine constant critică faţă de România este Sovetskaia Molodeţ din Riga. În iunie, cotidianul a tipărit în întregime textul scrisorii adresate, în martie, lui Ceauşescu de către cei şase foşti oficiali ai PCR. Scrisoarea îl critică pe Ceauşescu şi politica sa şi a fost însoţit de un comentariu deosebit de dur despre nemulţumirea crescândă a românilor faţă de regimul care nu este capabil să le îndeplinească nevoile de bază. Sub titul "Ţara unde nimeni nu zâmbeşte", Sovetskaia Molodeţ a publicat la 13 iunie traducerea în rusă a interviului cu poetul român Mircea Dinescu, pu­blicat iniţial în Libération, în martie.
O altă serie de articole sunt aşteptate să apară în presa sovietică în legătură cu cel de-al 14-lea congres al PCR care se va derula la 20-25 noiembrie.
Dan Ionescu
Radio Europa Liberă (Munchen) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Serviciul de email marketing furnizat de