x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România a fost criticată la Londra

0
20 Iun 2009 - 00:00

Formul londonez pe problema drepturilor omului, desfăşurat în mai-iunie 1989, a dezbătut pe larg aspecte legate de politica Guvernului român în această chestiune. Planul de sistematizare, disidenţii, cenzurarea informaţiei, atitudinea faţă de mino­rităţi au fost unele dintre subiectele de pe ordinea de zi.



"Ziariştii străini se confruntă şi ei cu probleme în România. La London Information Forum, participă nu numai diplomaţi, care conduc dele­ga­ţii­le străine, ci şi un număr semnificativ de zia­rişti. Intervenţiile lor s-au axat mai ales pe pro­ble­mele cu care se confruntă corespondenţii străini: vize neacordate, lipsă de cooperare, hăr­ţui­re, expulzare.

În cadrul Forumului, s-a ajuns la concluzia că vizele reprezintă cea mai mare problemă atât pentru ziariştii din Est, cât şi pentru cei din Vest. În cadrul Forumului s-au auzit, desigur, multe plângeri cu privire la dificultatea de a obţine vize, dar, poate cea mai mare listă de astfel de plângeri priveşte România. O ziaristă britanică s-a plâns că, după ce a aşteptat viza pentru România mai bine de un an, i s-a spus, în final, că nu poate intra în ţară din cauza "reportajelor sale ostile". Unii reporteri suedezi au fost întorşi de pe aeroportul bucureştean deşi ei nu au nevoie de vize pentru România. La forum, delegatul maghiar Lazlo Demus a criticat regimul din România pentru că a interzis intrarea în România a unei echipe a televiziunii maghiare.

O altă problemă  a corespondenţilor străini o reprezintă restricţiile de călătorie în ţările unde au fost trimişi. Delegatul vest-german Detlef Ran­tzau a criticat anumite ţări, pentru că restric­ţio­nează deplasarea ziariştilor şi că îi pun pe liste negre atunci când scriu reportaje critice. Rantzau nu a numit vreo ţară anume, dar diplomaţii vest-germani le-au spus reporterilor că afirmaţiile sale vizau România în mod special. Nu este deloc ambiguă o frază precum "un stat reprezentat aici şi unde ai nevoie de autorizaţie ca să deţii o maşină de scris"; România este singura ţară unde maşinile de scris trebuie să aibă autorizaţie, iar Miliţia le are înregistrate.

Accesul la surse este o altă problemă care le creează corespondenţilor probleme. Notoria reglementare românească, numărul 408, nepublicată şi care îi obligă pe cetăţeni să raporteze orice contact cu străinii, a fost frecvent citată la forumul londonez. Reglementarea a avut un succes deplin ca încercare de a îi inti­mida pe români şi de a descuraja legăturile acestora cu străinii.

La London Forum, Guvernul român a fost condamnat de mai multe ţări pentru atitudinea faţă de minorităţile maghiară şi germană. Delegatul român Gheorghe Popescu a replicat că aceste minorităţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi românii, potrivit Constituţiei; el a citat un număr de cărţi în germană şi în maghiară, dar şi titluri de ziare publicate în România; el a criticat ţările vestice pentru modul cum abordează această problemă. În schimb, Eyal a răspuns că nu e suficient să ai o Constituţie, trebuie să o şi respecţi. El a spus că 40% dintre maghiari şi germani citesc materiale cu discursurile lui Nicolae Ceauşescu sau care relatează despre vizitele sale. El a mai vorbit despre lipsa programelor de radio şi televiziune în limbile minorităţilor.

La 21 iunie, conferinţa pentru drepturile omului de la Paris a fost scena unuia dintre cele mai puternice atacuri maghiare la adresa Guvernului român, înregistrate vreodată la vreun forum internaţional. Liderul delegaţiei maghiare, An­dre Erdos, a citat un întreg catalog de măsuri dis­cri­minatorii pe care Bucureştiul le-a luat îm­potriva minorităţii maghiare. El a acuzat re­gi­mul din România că a eliminat programele de televiziune în limba maghiară şi că a limitat emisiu­nile de radio în maghiară doar la o oră pe zi; că a redus numărul publicaţiilor; că a limitat educaţia în limba maghiară; că a interzis schimburile culturale între minoritatea maghiară şi Ungaria; că nu îşi asumă responsa­bilitatea cu pri­vire la fluxul de refugiaţi români dinspre Ro­mânia spre Ungaria. Potrivit lui Erdos, acest flux a ajuns acum la 300 de oameni pe săptămână, iar maghiarii reprezintă două treimi din total. Erdos a deplâns faptul că în mo­mentul înre­gistrării copiilor părinţii maghiari au fost avertizaţi să nu dea nume maghiare copiilor lor.

Teodor Meleşcanu, şeful delegaţiei române, a răspuns că politicile Guvernului român cu privire la tratamentul minorităţilor se bazează pe două principii simple: tratament egal atât al românilor, cât şi al minorităţilor, şi respingerea a oricărui tip de ceea ce el a numit, "politici de apartheid" faţă de minorităţile naţionale ce trăiesc în România şi care, a afirmat el, dacă ar fi adoptate, ar duce la "crearea de Bantustane sau de comunităţi separate".

Meleşcanu nu a negat că emisiunile în limba maghiară au fost reduse, dar a argumentat că şi programele în limba română au fost la rândul lor micşorate, din pricina unor probleme legate de energie. Totuşi, a spus el, dintr-un total de 31.238 de ore de radio şi de televiziune, aproximativ 10% sunt în maghiară. "Cât despre publicaţii, Meleşcanu a admis că "poate nu sunt suficiente, poate că ar fi nevoie de mai multe"; dar a afirmat, de asemenea, că minoritatea maghiară are mai multe cărţi şi reviste pe cap de locuitor decât populaţia română majoritară.

Meleşcanu a negat, de asemenea, acuzaţia cu privire la discriminarea educaţională. El a spus că oricine din România poate hotărî ce şcoală vrea să facă şi a adăugat că la Universitatea din Cluj, studenţii se pot înscrie la cursuri în maghiară dacă doresc acest lucru. De fapt, mi­no­ri­tatea maghiară s-ar discrimina ea înseşi da­că ar alege o educaţie doar în limba maghiară, pentru că acest lucru ar ridica obstacole în mo­men­tul în care, mai târziu,  un etnic maghiar ar dori să îşi găsească un loc de muncă "unde toată lu­mea vorbeşte româneşte", a mai afirmat Meleşcanu.

Cât despre declaraţia lui Erdo cu privire la nu­mărul refugiaţilor români în Ungaria, Meleş­canu a afirmat că oricine poate părăsi România legal; dacă aceştia aleg să se numească refugiaţi când ajung în Ungaria şi "dacă autorităţile maghiare îi iau în calcul pe cei care rămân în Ugaria după ce le-a expirat viza, ca refugiaţi" aceasta este o problemă a guvernului maghiar.

Răspunzând la acuzaţiile despre copiii care nu pot fi botezaţi cu nume maghiare, delegatul român a spus că guvernul său nu face decât să urmeze exemplul francez. Potrivit lui Meleş­canu, reglementările introduse în urmă cu 15 ani au rolul de a-i preveni pe părinţi în ceea ce priveşte alegerea unor nume care i-ar expune pe copiii lor ridicolului, la un moment dat, mai târziu în cursul vieţii lor."
Crisula Ştefănescu
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   romania,   maghiare,   maghiară,   aici radio europa liberă

Serviciul de email marketing furnizat de