Doina Cornea a luat apărarea scriitorilor interzişi

Ministerul de Interne ● Departamentul Securităţii Statului ● Secret ● Unitatea specială "R"

Nota nr. 0472519 I.J. al M.I. Gorj

Tovarăşului şef al Securităţii
Vă informăm că la postul de radio BBC, în cadrul emisiunii de la ora 21:00, s-a difuzat la data de 13.04.1989 un comentariu pe marginea scrisorii semnate de Doina Cornea, adresată şefului statului român, vă redăm integral acest material:

"Nota comentatorului - la redacţie ne-a parvenit o nouă scrisoare des­chisă adresată preşedintelui Ceauşes­cu de opozanta Doina Cornea din Cluj. De anul trecut profesoara Doina Cornea se află sub observaţie la domiciliu, datorită mai multor scrisori deschise în care cerea sistarea planului de siste­matizare rurală, ea nepu­tând fi vizitată nici măcar de am­basa­dorul britanic în România. Se pare că în ultimele zile Doina Cornea ar fi fost atacată pe stradă, deşi la strigătele ei atacatorii au rupt-o la fugă. Ceea ce însă o deranjează cel mai mult pe Doina Cornea pare a fi interdicţia de a merge la bi­serică. Revenind însă la scrisoarea datată 9 aprilie şi adresată preşedintelui Ceauşescu, Doina Cornea începe prin a arăta că a adoptat un ton mai direct datorită stringenţei mo­men­tului. Iată în continuare conţi­nutul acestei scrisori:

Doina Cornea compara acest mesaj cu un gest public, ca şi cum, scrie ea, prin el aş ieşi în stradă, în Piaţa Li­bertăţii din Cluj, cu o pancartă în mâ­nă pe care stă scris «încetaţi represiunea împotriva patrioţilor care şi-au exprimat deschis opiniile. Opiniile lor sunt şi ale noastre. Le datorăm iubire şi solidaritate»". Opozanta din Cluj consideră că s-a ajuns la o răspântie de drum, atât pentru poporul român, cât şi pentru preşedintele Ceauşescu însuşi şi enumeră aspectele regimului său care, scrie ea, îl fac tot mai de neîndurat: dărâmarea bisericilor, demararea planului de sistematizare rurală care implică şi dărâmarea unor sate vechi de sute de ani. Doina Cornea nu se referă însă numai la pa­trimoniul cultural şi arhitectonic al ţării, ci şi la efectele regimului asupra sufletului uman. Ea scrie: "Aţi strivit fiinţă interioară a oamenilor, umilindu-le nă­zuin­ţele şi durerile legitime, umilindu-le con­ştiinţa, silindu-i sub presiuni şi teroare să ia minciuna drept adevăr şi adevărul drept min­ciună. Să consimtă astfel la propria lor schilodire morală". O expresie directă a acestei schilodiri morale a omului, în opinia Doinei Cornea, o reprezintă măsurile luate împotriva mai multor oameni de cultură. "Ce ar fi devenit cultura noastră dacă regele Carol I l-ar fi redus pe Eminescu la tăcere din cauza versurilor şi articolelor sale, ade­sea incomode pentru regim?", în­treabă Doina Cornea, adăugând: "Dar regele Carol a fost un rege luminat".

Doina Cornea cere să se pună capăt măsurilor represive luate împotriva oamenilor de cultură, deoarece, scrie ea, "Ana Blandiana, Dan Deşliu, Mircea Dinescu, Andrei Pleşu sunt poeţii, sunt gânditorii neamului întreg şi nu sunt obiectele dumnea­voastră personale. Ca toţi cei ce gândesc adevărul şi îl apără în opera lor, ei sunt purtătorii fiinţei noastre şi apărătorii ei. Reducerea lor la tăcere este o crimă împotriva spiritului. Nu-i veţi sancţiona, umili, opri să creeze, decât trădând însuşi rostul adânc al neamului".

Potrivit Doinei Cornea, "aceştia pe drept cuvânt vă reproşează ruinarea economică, socială şi morală a ţării, ruinarea prestigiului ei internaţional, eroarea de a vă crampona de un socialism anacronic şi represiv. Ar fi mai înţelept să ţineţi cont de pro­punerile lor pentru a scoate împreună ţara din marasm".

Toate aceste proteste, conchide Doina Cornea, "dovedesc revolta poporului faţă de tipul de socia­lism practicat de preşedintele Ceauşescu, revolta exprimată deja în trecut prin răscoala minerilor din Valea Jiului, demonstraţia de la Braşov, precum şi protestele individuale ale mai multor intelectuali".

Doina Cornea îi cere de aceea preşedintelui să respecte drepturile omului garantate prin Constituţia română şi prin acordurile interna­ţionale semnate de România, mai ales cel de la Viena din acest an. În în­cheierea scrisorii adresate preşe­din­telui Ceauşescu, Doina Cornea scrie: "Atâta vreme cât sunteţi în viaţă şi cât noi, poporul, suntem cotropiţi de armata dumneavoastră de secu­rişti, aveţi putinţa să ne înăbuşiţi vocile, să prezentaţi lumii o imagine contrafă­cu­tă a realităţii, în care oricum ni­meni nu crede. Puteţi fi însă sigur că istoria nu iartă".
Comandantul Unităţii speciale "R", Colonel Radu Remus
Document din volumul: Eroi pentru România: Braşov 1987 - 15 Noiembrie, Bucureşti, Editura Semne, 2007, p. 392-394.