Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totuşi, cronica lui Marian a apărut în Tribuna de ieri. Atunci de ce a lui Iorgulescu a dispărut din România literară? Ori poate dispoziţia nu ajunsese în provincie (sau prea târziu).
Din păcate, cei din redacţie au tăiat cronica lui Marian în două, dând mai mult spaţiu unei cronici la o carte de Sorin Preda. A doua jumătate a cronicii lui M. la romanul lui G. s-a amânat pentru săptămâna viitoare. Dacă va mai putea apărea! Procedeu nu prea frumos, fiind vorba despre cartea unui coleg de redacţie şi despre cronicarul "en titre" al revistei. – Lungă discuţie cu Alexandru Vlad. Cred că jurnalul lui din Grecia trebuie să fie foarte interesant. Să i-l cer o dată. Fireşte, nepublicabil.
– Continuat lectura romanului lui G., care nu mă pasionează: îmi pare lent, redundant, lipsit de epic şi fără o miză mare, chiar dacă de un aparent curaj, care merge mai mult spre jegul existenţei noastre de azi. Faptul că eroul e un gazetar, care nu ezită să afirme că una gândeşte şi alta scrie, poate fi un indiciu care să explice oprirea cărţii. E prea proaspătă în memorie isprava ziariştilor de la România liberă... – În Parlamentul European, intervenţia lui Eugen Ionescu. Ecouri în presă. Dan Alexe depune şi el mărturie, tot acolo. Cine e Dan Alexe? Numele mi-e cunoscut, dar nu-l pot localiza. G. despre "jurnal", în "Drumul cenuşii": "Nu putem trăi la nesfârşit ascunşi sau ascunzând mereu adevărul... Cineva trebuie să ţină şi un jurnal al evenimentelor şi întâmplărilor mărunte sau mai puţin mărunte, pentru ca ele să nu dispară o dată cu cei care le-au făptuit". (p. 123). Da, da, foarte adevărat!
Mircea Zaciu, Jurnal IV, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 407-408
Noapte foarte grea. Nu dormim, nici ea, nici eu. Jurnal aparte.
Ştefan J. Fay, Caietele unui fiu risipitor. Fragmente de jurnal, Bucureşti, Humanitas, 1994, p. 280
Ori de câte ori mă întorc din oraş, pe la orele amiezii, şi e soare, observ cum cei trei plopi de lângă blocul meu sunt tăiaţi oblic de lumină. Acest lucru îmi produce de fiecare dată o vie încântare. Poate pentru că îmi sugerează însăşi frumuseţea, frumuseţe pe care aş dori să o văd cât mai des.
Victor Felea, Jurnalul unui poet leneş, ianuarie 1955-martie 1993, Bucureşti, Albatros, 2000, p. 720
Citește pe Antena3.ro
