x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

15 octombrie 1989

0
Autor: Vasile Surcel 15 Oct 2009 - 00:00
Industria petroliferă a raportat o producţie de 40 de ori mai mare faţă de anul 1950. TIB-ul se bucura de prezenţa unor firme de pe toate conti­nen­tele. Sărbătoare prin muncă de "Ziua Energeticianului".


COMUNIŞTII DIN COMERŢUL EXTERIOR
Analiza cuprinsă în darea de seamă a adunării de partid care a avut loc la I.C.E.S "Rompetrol-Geomin" s-a concentrat asupra ideii că activitatea de comerţ exterior şi cooperare internaţională constituie un factor important al dezvoltării economice a ţării noastre. În acest context, s-a subliniat că, urmare a politicii consecvente a partidului şi cu suportul material al actualului potenţial industrial al ţării noastre, volumul schimburilor economice întregistrate de România în rapoartele sale economice cu alte ţări este în acest moment de 40 de ori mai mare comparativ cu anul 1950. Luând cuvântul, comunista Narcisa Muraru a subliniat: "nu putem să nu arătăm aici că nu am reuşit să valorificăm într-o măsură cores­pun­zătoare toate posibilităţile create, cadrul favo­rabil oferit prin politica externă a partidului şi a statului nostru".
"Este o realitate că tratatele, acordurile şi înţelegerile convenite cu prilejul întâlnirilor la nivel înalt ne asigură nouă, lucrătorilor din comerţul exterior, un cadru juridic deosebit de favorabil. Iată de ce consider că avem încă multe de făcut, că trebuie să ne înzecim eforturile fiecare la locul său de muncă pentru a ne îndeplini în mod optim datoria noastră de comunişti, de lucrători în comerţul exterior." Iar inginerul Gheorghe Badea a susţinut că: "Încrederea pertenerilor noştri externi a crescut după ce s-a aflat că ţara noastră şi-a achitat integral datoria externă. Ceea ce se impune însă este să acţionăm cu răspundere re­voluţionară şi competenţă profesională. Iar în acest sens, inginerul Gheorghe Cotea a reliefat şi el faptul că darea de seamă a criticat pe bună dreptate deficienţele înregistrate în domeniul activităţii politico-educative, atât de importantă pentru formarea profilului moral şi patriotic al comuniştilor din comerţul exterior.   


FIRME STRĂINE LA TIB
Respectând tradiţa anilor trecuţi, la Târgul Internaţional Bucureşti au luat parte şi firme străine, venite din ţări de pe toate continentele. Astfel, la această manifestare de prestigiu au fost prezente cu pavilioane proprii ţări precum: Albania, Australia, Austria, Bangladesh, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Chile, Costa Rica, Cuba, Elveţia, Franţa, RDG şi RFG, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Nigeria, Palestina, Spania, Suedia, SUA, Tunisia, Turcia, Ungaria şi URSS. Alături de acestea au mai participat şi o serie de firme individuale din Arabia Saudită, Cipru, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Grecia, Guineea, Iordania, India, Irlanda, Kuwait, Liban, Liberia, Martea Britanie, Olanda, Panama şi SUA.


"CICLOP"-UL DE LA ITB
Secţia "Ciclop" din cadrul ITB oferă automobiliştilor, prin unităţile sale din Capitală, diverse prestaţii de specialitate, în vederea pregătirii maşinilor pentru iarnă. Inclusiv o serie de piese de schimb pentru diverse tipuri de autoturisme. Inginerul Viorel Cornea, coordonator al atelierului nr. 3 "Ciclop" declara: "Unitatea noastră, unică în Bucureşti, şi după informaţiile mele şi în ţară, realizează numeroase piese de schimb, care au la bază fibra de sticlă. Este vorba despre aripi faţă şi spate pentru Peugeot, bară faţă-spate pentru Dacia 1100, spoilere pentru Dacia 1300 şi Lada, aripi faţă pentru Renault 16 şi Trabant, capotă faţă pentru Skoda 120 şi S100, precum şi pentru alte tipuri de automobile. În plus, la «Ciclop»-ul de la ITB se mai realizează întreaga gamă de bilete, bascule şi bucşi pentru Dacia 1300, precum şi lucrări de tinichigerie, vopsitorie, tapiţerie, precum şi lucrări la instalaţiile electrice, electronice şi automatizări la un mare număr de mărci de maşini".  


ZIUA ENERGETICIANULUI
15 octombrie era data la care în întreaga ţară se sărbătorea "Ziua energeticianului". Aceasta era încă una dintre numeroasele sărbători laice, prin care puterea comunistă a vremii  înlocuia adevăratele sărbători, pe cele religioase. Era ziua în care, după cum se afirma oficial, "poporul întreg omagiază munca plină de dăruire şi răspundere a acelor care asigură producerea şi distribuţia energiei electrice necesare întregii noastre vieţi economico-sociale. Reliefate în prim plan, rea­lizările energeticienilor se concretizau în livrarea ritmică spre unităţile economiei naţionale a cantităţilor de energie stabilite prin plan. Un rol la fel de important în apropierea sezonului rece îl aveau "măsurile ferme luate pentru pregătirea tuturor unităţilor producătoare în vederea trecerii, în cele mai bune condiţii, a vârfului de sarcină de consum care avea să fie atins în iarna care avea să urmeze".  


PRODUCŢII-RECORD DE STRUGURI

Comitetul Judeţean Vaslui al PCR a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă prin care anunţa terminarea recoltării stru­gu­rilor pentru vin şi realizarea unei producţii medii de 20.150 kilograme la hectar. "Această producţie bună reprezintă o vie mărturie a justeţei politicii agrare a partidului şi statului nostru, a sprijinului constant acordat agriculturii, ramură de bază a economiei naţionale." Tot cu o recoltă mare de struguri pentru vin se mai lăuda şi judeţul Bacău. Acolo, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă "Pie­troa­sa" a raportat o producţie medie de 21.980 kilograme la hectar, CAP "Podul Turcului", 20.600 kilograme la hectar, în timp ce IAS "Sascut", ceva mai modestă, anunţa doar 20.500 kilograme la hectar.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de