Jurnalul zilei: 16 martie 1989

Conferinţa miniştrilor Economiei din Peninsula Balcanică ● Cupa României la fotbal – tragerea la sorţi pentru "optimi" ● Diplomaţii, paznicii imaginii României ● Periodic, scriitorii aveau datoria ● Avortul provocat, drama femeilor române ● Odă limbii române

Ioan Ungar, ministrul Comerţului Exterior, se afla la Ankara pentru a reprezenta România la conferinţa responsabililor departamentelor economice din Pen­insula Balcanică. La Geneva s-a inaugurat Operaţiunea Satele Româneşti. Diplomaţii români din capitalele vestice şi nu numai trebuiau să justifice valul de critici la adresa lui Ceauşescu formulate în "Scrisoarea celor şase".

Conferinţa miniştrilor Economiei din Peninsula Balcanică
La Ankara s-a desfăşurat Conferinţa miniştrilor Economiei şi Comerţului Exterior din ţările Peninsulei Balcanice. România a fost reprezentată de Ioan Ungar, ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Econo­mice internaţionale. În alocuţiunea sa, demnitarul român a declarat că "dezvoltarea schimburilor economice şi co­merciale oferă posibilităţi largi pentru o cooperare mai intensă şi o participare mai activă a statelor din Balcani la diviziunea internaţională a muncii şi la schimbul internaţional de valori".
"Satele româneşti", în Elveţia
La Geneva a avut loc o manifestaţie în cadrul campaniei Operation villages roumains (Operaţiuna satele româneşti). Au luat parte mai multe asociaţii grupate în jurul Ligii Elveţiene a Drepturilor Omului şi a Comitetului contra Intoleranţei – Geneva.

Cupa României la fotbal – tragerea la sorţi pentru "optimi"
În cadrul concursului naţional "Daciada", Federaţia Română de Fotbal a organizat "Cupa României" la fotbal, competiţie care ajunsese în faza "optimilor". Tragerea la sorţi a decis următoarele meciuri: CFR Timişoara – Rapid Bucureşti, EletroMureş Tg. Mureş – SC Bacău, FC Inter Sibiu – Dinamo Bucureşti, Gloria Bu­zău – FC Farul Constanţa, FCM Braşov – Steaua Bucureşti, Flacăra Moreni – Victoria Bucureşti, Unirea Slobozia – FC Bihor Oradea, Armătura Zalău – Gloria Bistriţa. Partidele erau programate pentru data de 6 iunie pe te­renuri neutre.

Diplomaţii, paznicii imaginii României
Prin "Scrisoarea celor şase", România intrase din nou, pentru moment, în atenţia cancelariilor occidentale. Se pregătea o mişcare de opoziţie sau era doar un eveniment izolat? În asemenea momente, diplomaţii români de peste hotare erau în maximă tensiune, pentru a nu ştirbi prin atitudinea lor "şoveilenică" ima­ginea regimului Ceuşescu. Agitaţia din ambasadele României a fost descrisă după 1989 de Nikolai Morozov, corespondentul Agenţiei TASS la Bucureşti în ultimii ani ai comunismului: "La Ambasada României, din Strada Mosfilmovskaia din Moscova, atmosfera era continuu încordată. În timpul conferinţelor de presă, în sală «prezida» un uriaş portret al lui Ceauşescu. Ambasadorul citea un text redactat dinainte, cu clişee propagandistice de care le era în mod vizibil lehamite tuturor, inclusiv lui înşuşi. Urma un film documentar inspirat de regulă din subiecte istorice, de exemplu, războaiele daco-romane. Răspun­zând la întrebări, ambasadorul rostea fraze chinuite şi după ochii lui se vedea cât îi era de frică să nu facă vreo greşeală. Această situaţie stingheră se risipea abia în timpul trataţiilor îm­belşugate la care treceam cu toţii, răsuflând cu uşurare după «partea oficială». Falsitatea at­mos­ferei ieşea în evidenţă mai ales în comparaţie cu climatul cordial care domnea deja în ambasadele Poloniei şi Ungariei".

Întâlniri cu cititorii
Periodic, scriitorii aveau datoria  să-i viziteze pe "oamenii muncii" în unităţile de producţie pentru a-i familiariza cu ultimele apariţii editoriale. Spre exemplu, România literară din 16 martie 1989 ne anunţă că un astfel de eveniment tocmai s-a consumat la Combinatul de prelucrare a legumelor şi fructelor Zagna-Vădeni din Brăila. Invitat a fost criticul Lucian Chişu, care a prezentat volumul de versuri "Ziua delfinului" de Gheorghe Lupaşcu.

Avortul provocat, drama femeilor române
Peste zece mii de femei au căzut victime ale avorturilor provocate în perioada comunistă. Traumele cauzate de acest gest disperat sunt resimţite şi astăzi. Deşi nu dădea voie la anticoncepţionale sau alte forme de protecţie, regimul încerca pe toate căile să descurajeze avorturile provocate, prin prezentarea în presă a unor cazuri "moralizatoare". Astfel, ziarul Dobrogea Nouă (Constanţa) din 16 martie 1989 prezintă cititorilor sfârşitul tragic a două tinere mame: "Dând sens vieţii, perpetuată în alte vieţi, zeci de femei nasc zilnic în maternităţile spitalelor noastre. Multe dintre ele aduc pe lume al patrulea şi al cincilea copil, convinse că astfel vor creşte flăcăi destoinici şi fiice devotate, bucuriile şi mângâie­rile de mai târziu.
Sunt însă şi femei care gândesc pripit, totdeauna strâmb. Se lasă uşor influenţate de rude şi «prietene» ocazionale, uneori chiar de propriii lor soţi, şi consimt la acte nesăbuite, supunându-se la manevre avortice empirice, cu toate consecinţele care decurg pentru viaţa şi sănătate lor.
Ignoranţă, comoditate rău înţeleasă şi, mai ales, un îngrijorător abandon în faţa responsabilităţii destinului matern. Este cazul unei tinere de nici 30 de ani, din Hârşova, căsătorită, având rosturi temeinice şi cinci copii. Gravidă în luna a cincea fiind, cu sarcină normală, această femeie – îi vom spune Mariana – îşi provoacă avortul la domiciliu fără să ţină seama că, potrivit decretului, beneficia de aprobarea întreruperii sarcinii în condiţiile unei asistenţe medicale ca­lificate, dacă asta îi putea fi dorinţa. Infecţia se instalează rapid şi moare acasă, victima unei embolii gazoase cardiace. Când revin de la joacă, copiii rămân înmărmuriţi.
În împrejurări asemănătoare, cu acelaşi diagnostic la necropsie, decedează instantaneu şi M. Filomena din Năvodari. Avea 22 de ani şi un copil mic, era căsătorită şi încadrată în muncă. Nimic nu-i lipsea să poată creşte un al doilea prunc. O mână criminală a întrerupt nu numai cursul unei sarcini în luna a treia, ci şi viaţa unui om".

Odă limbii române
Între orele 15:40 şi 16:00, canalul 1 al Radioului public a programat emisiunea "Odă limbii române", cu următoarele puncte: "Cultivarea limbii, o îndatorire patriotică a tuturor; Unitatea de limbă, zestre milenară a spiritualităţii româneşti; Ca o vatră limba noastră. Metafore dedicate tezaurului limbii române; De vorbă cu ascultătorii. Colaborează Grigore Brâncuş".