Jurnalul zilei: 9 martie 1989

Vizită de lucru la Cernavodă ● Lansare la "Muzica" ● Ziaristă, campioană la şah de Mărţişor ● Conferinţă la Dalles ● Agricultura, la tv ● Experienţă înaintată

Cu o zi înainte s-a sărbătorit în întreaga ţară ultima Zi Internaţională a Femeii, organizată după plan unic, întocmit "la centru". Joi, Ceauşescu a mers în "vizită de lucru" la Cernavodă. La magazinul Muzica se lansa un disc conţinând romanţe.

Vizită de lucru la Cernavodă
Nicolae Ceauşescu, însoţit de premierul Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Ion Radu şi Silviu Curticeanu, a vizitat şantierul centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, informa presa centrală. Cuvântul de bun venit, în numele locuitorilor judeţului Constanţa, l-a rostit Mihai Marina, prim-secretarul Comitetului Judeţean. O formaţiune a gărzilor patriotice şi detaşamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei au prezentat onorul. După tradiţia stră­mo­­şeas­că, tovarăşul a fost primit cu pâine şi sare. Apoi s-a trecut la vizitarea şantierului şi la discuţii cu "factorii de răspundere". "În repetate rânduri, se sublinia în reportaj, secretarul gene­ral al partidului s-a oprit şi a discutat cu muncitori şi cadre tehnice", iar "la încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu sentimente de aleasă dragoste şi preţuire de oamenii muncii de pe şantier".

Lansare la "Muzica"
La ora 16:00, magazinul Muzica din Calea Victoriei nr. 14 găzduia lansarea mapei "Mai am un singur dor", conţinând două discuri de ro­man­ţe pe versuri eminesciene, in­ter­pretate de solistul Gheorghe Sărac. Gheorghe Sărac, menţiona cro­nicarul, imprimase muzică po­pu­lară din zona sa natală – "Doine şi jocuri din Bihor" şi "Câtă dragoste pe lume" – şi un disc cu romanţe – "A venit aseară mama".
Gheorghe Sărac, se spunea în anunţul din Informaţia Bucureştiului, "a ţinut să-şi aducă omagiul său de suflet şi de cânt celui mai mare poet român în anul centenarului intrării sale în eternitate".

Ziaristă, campioană la şah de Mărţişor
Margareta Mureşan, autoarea ru­bricii "Şah" a săptămânalului Flacăra şi practicantă a sportului minţii, s-a distins la începutul lunii martie în concursul de la Bled, Iugoslavia. În semn de preţuire, colegii de redacţie i-au completat, în absenţă, rubrica cu un post-scriptum intitulat "Felicitare de Mărţişor". "Margareta a decis să îşi ofere sieşi o atenţie, scriau colegii, amintita victorie în faţa unor adversare de prestigiu. Lucru care ne determină să-i completăm rubrica din acest număr cu «mărţişorul» unor calde şi colegiale felicitări, adresate, deocamdată, tot în limbajul tăcut al cuvintelor tipărite, pe care asemenea succese o în­drep­tăţesc cu prisosinţă să-l folosească în acest colţ de pagină."

Conferinţă la Dalles  
În ciclul "Probleme controversate ale esteticii secolului XX", de la ora 18:00, la Sala Dalles se putea audia con­ferinţa "Arta – raţiune sau efect!", susţinută de dr Victor Ernest Maşek. Studioul Radioteleviziunii din Strada Nuferilor nr. 60-62, de la ora 18:30, găzduieşte concertul susţinut de Orchestra Radioteleviziunii, sub bagheta dirijorului orădean Erwin Acel. Din program – Simfonia I "Drumuri de lumină", compozitor Ulpiu Vlad, Concertul nr. 1 în sol minor pentru pian şi orchestră de Mendelsohn Bartholdy şi Simfonia "Faust", de Liszt.

Agricultura, la tv
Joi seara, programul Televiziunii începea, ca de obicei, la ora 19:00, cu Telejurnalul. De la 19:25 urma emisiu­nea "Agricultura – programe priori­ta­re". La 19:45 – "File de glorioasă istorie". De la 20:05 –"Laureaţi ai Festiva­lu­lui Naţional Cântarea României. Creatori populari acasă la... Muzeul satului". De la 20:35 – "Tribuna experienţei înaintate. Fiecare specialist – un cadru de concepţie". Iar de la 20:55, film serial "Zilele şi anii lui N. Bati­ghin", producţie a studiourilor sovie­tice. Ultimele zece minute ale programului, de la 21:50, erau rezervate Telejurnalului de noapte.
Documentele Secţiei de Agitaţie şi Propagandă descriu, în limbajul vremii, conţinutul programelor de televiziune. Bunăoară, joia, după Telejurnal, se difuza o emisiune pe teme agricole – "emisiune consacrată ge­neralizării experienţei înaintate a unităţilor decorate cu înaltul titlu de «Erou al noii revoluţii agrare» şi ridicării nivelului de pregătire profesională a lucrătorilor din agricultură".

File de glorioasă istorie
De două ori pe lună era programat un documentar pe teme de istorie, durând 20 de minute. Joi, 9 martie, se numea "File de glorioasă istorie". "Do­cu­mentare consacrate luptei eroice a po­porului nostru pentru unitate, suna descrierea, eliberare socială şi naţ­io­nală, pentru independenţă. Vor fi evidenţiate continuitatea po­po­ru­lui nostru pe teritoriul patriei, mo­mente is­torice deosebite, precum şi cele ce se aniversează în perioada respectivă."

Experienţă înaintată
Emisiunea "Tribuna experienţei înaintate" era subordonată temei "De­mo­craţia muncitorească, revo­lu­ţio­na­ră în acţiune", programată de două ori pe lună. "Emisiunea dezbate pe larg aspectele privind dezvoltarea de­mo­cra­ţiei muncitoreşti, revoluţionare, înfăptuirea consecventă a construirii socialismului cu poporul, pentru popor. Va fi explicată esenţa sistemului nostru democratic nou, unic în felul său, de conducere a societăţii, demonstrând cu exemple elocvente superioritatea acestei noi democraţii faţă de cele de până acum. Se va releva contribuţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauş­es­cu, la fundamentarea rolului statului în etapa actuală de dezvoltare a so­cietăţii socialiste în ţara noastră, la ela­borarea, perfecţionarea şi dezvoltarea sistemului democraţiei muncitoreşti, revoluţionare."

Apelul constant la istoria neamului a devenit prilej de bancuri.
"Apelul de a nu purta discuţii cu şoferul autobuzului sună diferit de la ţară la ţară. Astfel:
În Anglia: "Un gentleman nu vorbeşte niciodată cu şoferul"
În Franţa. "Nu e şic să vorbeşti cu şoferul"
În RFG. "E contraproductiv să vorbeşti cu şoferul"
În Israel. "Ce gheşeft faci dacă vorbeşti cu şoferul?"
În Bulgaria. "Nici la Moscova nu se vorbeşte cu şoferul"
În URSS. "Numai un chinez ar fi în stare să vorbească cu şoferul"
În China. "Mao a spus că nu e bine să vorbim cu şoferul"
În România. "La noi, din cele mai vechi timpuri, nu s-a vorbit cu şoferul"