Cărţi de bucate: Ce trebuie să ştie o bună gazdă?

"Sfaturi practice pentru gospodine", volum apărut la Editura Teh­nică cu puţin timp înainte de Revo­lu­ţie, avea s-o aducă pe Draga Neagu în topul autoarelor de cărţi de bucate (şi nu numai). Cuprinsul lucrării este foarte bogat. Mama mea era una dintre po­sesoarele acestei cărţi şi multe lucruri pe care le-am făcut în copilărie împreună cu ea – acum îmi dau seama – erau inspirate din acest volum.

Autoarea a reuşit, prin felul în care şi-a conceput cartea, să le îndrume pe gospodine – tinere sau mature – pentru rezolvarea unor probleme de ordin organizatoric, în diferite mo­mente speciale ale vieţii: aniversare, logodnă, Revelion, când este nevoie de pregătiri speciale. Însă urmând sfaturile sale puteai şi să arunci o nouă lumină asupra unor momente simple, comune, ale vieţii de zi cu zi, autoarea subliniind că o masă frumos prezentată poate să dea căminului, familie, un plus de căldură. Cu alte cuvinte, nu era nevoie de mese fastuoase pentru a trăi frumos. Concluzie la fel de valabilă astăzi, ca şi ieri.

Destinată femeilor dintr-o lume în care exista o nivelare socială, cartea are ceva din şarmul volumelor «bur­gheze» de dinainte de primul război mondial, când tinerele fete deprin­deau, la pension, o brumă de cu­noştinţe cu privire la buna conducere (bunul management, am spune astăzi) a unei gospodării.

"Ce trebuie să ştie o bună gazdă" este primul capitol, din care aflăm cum se aranjează apartamentul cu ocazia primirii oaspeţilor, cum se aranjează şi decorează masa, care este ordinea servirii mâncărurilor, cum trebuie prezentate mâncărurile şi băuturile, cu ce se ornează mâncă­ru­rile şi cum se garnisesc acestea. Capitolul al doilea este dedicat Revelionului. Din cuprins: diferite moduri de petrecere a Revelionului, decorarea apartamentului, prezentarea daruri­lor, podoabe pentru pomul de iarnă, jucării pentru pomul de iarnă, coşu­leţe pentru bomboane, suporturi pentru lumânări. Referitor la masa de Revelion, cartea prezintă idei pentru decorarea mesei, cum pot fi marcate locurile la masă, ce preparate culinare se pot pregăti de Revelion şi câteva reţete de cocteiluri.

Un capitol întreg era dedicat copii­lor. De aici gospodinele aflau cum poate fi decorată camera în care co­piii îşi primeau oaspeţii, reţete pentru pe­trecerea copiilor, printre care şi re­ţete de "fructe deghizate" şi dulciuri din biscuiţi. Nu era uitat nici bufetul rece, capitol în care autoarea prezintă reţete de băuturi şi meniuri. O invita­ţie la ceai este următoarea temă, din care se puteau afla reţete de tartine, gustări şi dulciuri. Pentru aniversări: sugestii de aperitive, mâncăruri şi dulciuri.

La sărbătorirea logodnei, autoarea avea câteva propunei de meniuri care pot fi servite după-masă şi seara. Nu lipsesc nici ideile pentru masa de nuntă. O zi la iarbă verde putea fi petrecută cu diverse sandviciuri, fripturi şi prăjituri.

Draga Neagu nu a uitat nici de zilele de vară. Ea a propus ce se putea servi vara până şi după ora 20:00, ce reţete de gustări, dulciuri, îngheţate şi bău­turi răcoritoare se puteau prepara.

Un musafir la masă pe neaşteptate, iată următorul subiect. De aici se puteau afla reţetele câtorva preparate rapide. În capitolul "Cina în familie" găsim diferite sugestii pentru mân­că­rurile uşoare, diferite meniuri pentru o masă de seară şi diverse reţete de găluşte şi umpluturi. Urmează un A.B.C. al tinerelor gospodine, din care acestea aflau mici trucuri culinare pentru reuşita fripturilor, a prăji­tu­rilor, cum se prepară legumele şi fructele deshidratate, sfaturi pentru o mai bună conservare a vitaminelor în legume şi zarzavaturi şi un ghid pentru băuturi. Tot aici se găseau şi câteva reţete pentru tinerele gospodine: preparate din cartofi, din ouă, sosuri reci şi calde, sosul alb şi variantele sale, câteva aluaturi de bază pentru prăjituri, cum se pregăteau cozona­cul şi pâinea şi care erau secretele fri­gă­ruilor. Un alt capitol este dedicat ape­ritivelor pe bază de pâine: tartine, toasturi, crutoane, senvişuri şi fursecuri picante. Urmează reţete de cre­me, paste, piureuri pentru tartine şi sen­vişuri, preparate în aspic, diferite pateuri şi pastete pentru supe limpezi de carne, legume şi fructe umplute, preparate din ciuperci, din carne, ficat şi şuncă, garnituri pentru fripturi, salate.

Torturile sunt tratate într-un capitol special. Gospodinele puteau afla sfaturi pentru reuşita acestor complicate deserturi, cum se ornează, reţete de glazuri. Urmau reţete de prăjituri de cofetărie preparate în casă, prăji­turi pe bază de biscuiţi, dulciuri din praf de budincă, prăjituri din foi de napolitană şi bomboane preparate în casă.

În capitolul "Băuturi preparate în casă" sunt recomandate băuturile reci pentru zile calde, băuturi pe bază de fructe, băuturi calde pentru sezonul rece şi pentru lichioruri preparate în casă. Ultimul capitol era dedicat împachetării artistice a darurilor.

Cartea este însoţită de imagini cu etapele de preparare, dar şi cu produsul final. Pozele sunt color, astfel încât gospodina să aibă o imagine clară asupra preparatului. Cine avea o astfel de carte şi avea şi posibilitatea să-i urmeze sfaturile, avea cu siguranţă şi o atmosferă plăcută în că­minul său.

Tort de ciocolată
8 ouă, 300 g unt, 200 g zahăr, 50 g cacao, 2 linguri făină
Se freacă untul spumă împreună cu gălbenuşurile, adăugate pe rând. Se face un sirop din zahăr, cacao şi 4 linguri de apă. După ce se leagă, se dă la rece, apoi se toarnă câte puţin peste crema de unt, frecând mereu. Se împarte compoziţia în două părţi, una mai mică, alta mai mare. În cantitatea mai mică de cremă se adaugă albuşurile bătute spumă şi 2 linguri de făină şi se amestecă uşor. Se toarnă această compoziţie într-o formă de tort unsă şi tapetată cu făină, se coace la foc mic 15-20 de minute, fără să se usuce prea tare. Se scoate blatul din cuptor, se lasă să se răcească bine, apoi se aco­peră cu restul de cremă. Deasupra se ornează cu frişcă.