x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special "A fost o persoană suspectă, la fel ca orice cetăţean"

"A fost o persoană suspectă, la fel ca orice cetăţean"

de Diana Rotaru    |    20 Mar 2008   •   00:00
"A fost o persoană suspectă, la fel ca orice cetăţean"

CAZUL FARMACISTELOR ● Interviu cu Nicolae Cotinghiu, comisarul-şef care a anchetat asasinatul
A fost acolo în seara de 6 decembrie 2004, în primele ore scurse de la uciderea celor două farmaciste. Comisarul-şef Nicolae Cotinghiu este poliţist la serviciul Investigaţii Criminale din IPJ Braşov. Despre el povesteşte Diaconescu că i-ar fi zis, la un moment dat: "Ce să-ţi fac, măi, Alecule, dacă n-ai avocaţi? Eşti aicea, la mâna mea!".

CAZUL FARMACISTELOR ● Interviu cu Nicolae Cotinghiu, comisarul-şef care a anchetat asasinatul
A fost acolo în seara de 6 decembrie 2004, în primele ore scurse de la uciderea celor două farmaciste. Comisarul-şef Nicolae Cotinghiu este poliţist la serviciul Investigaţii Criminale din IPJ Braşov. Despre el povesteşte Diaconescu că i-ar fi zis, la un moment dat: "Ce să-ţi fac, măi, Alecule, dacă n-ai avocaţi? Eşti aicea, la mâna mea!".


Poliţistul recunoaşte circumstanţele acestei declaraţii, dă amănunte suplimentare, dar nu-şi asumă replica mai sus citată, pe principiul "este cuvântul meu împotriva cuvântului lui?"...

  • Jurnalul Naţional: Să începem deci cu seara de 6 decembrie?

Comisar-şef Nicolae Cotinghiu: Seara de 6 a fost ziua mea de naştere. Eram acasă cu familia, cu copilaşul. Nu ştiu dacă mai aveam invitaţi, sincer.

  • Câţi ani are băiatul?

Face anul ăsta 26. E născut în aceeaşi zi cu mine. Pe 18 iunie, amândoi.

  • Aha, să înţeleg că nu era ziua de naştere, ci de nume?

De nume. Şi pe 18 iunie suntem născuţi amândoi. Foarte interesant. În viaţă am avut o chestie că sunt născut în aceeaşi zi, în aceeaşi lună şi în aceeaşi zi din săptămână cu băiatul meu. E o chestie cum nu se poate, nu? Şi chiar eram acasă cu nişte musafiri şi ne-a anuţat prin dispecerat, aşa cum se procedează de fapt, că am avut un eveniment mai deosebit la farmacia Thea, parcă aşa îi spune, nu? Bulevardul Gării, 10. Sincer să fiu, pe proprietarii farmaciei îi cheamă ceva cu Ţ, Z... Ştiţi dumneavoastră?

  • Nu ştiu.

Uite că nu-mi vine acuma, până la sfârşit o să-mi vină sigur, că am urechi de bivol, aşa, îmi place să ţin minte. Am ajuns la faţa locului şi, într-adevăr, se confirmă...

  • Eraţi dumneavoastră şi mai cine?

Păi, având în vedere că au fost împuşcate, adică două femei omorâte într-un loc, într-o incintă a unei farmacii, să zicem aşa, indiferent că e farmacie, că-i bancă, că-i nu ştiu ce, pentru Inspectoratul Braşov a fost ceva deosebit, pentru că nu avusesem deja două victime.

  • Şi, practic, aţi fost dumneavoastră şi câţiva colegi, să înţeleg?

Păi nu, am fost mulţi. A fost şeful de inspectorat, a fost şeful de serviciu, a fost şeful de municipiu. A fost foarte multă lume. Pentru că a fost ceva mai deosebit. Nu a fost ceva normal, adică o crimă, de fapt cum avem în România, zic eu, crimele sadea. Alcool, familie, "te-am omorât". Crimele care sunt de fapt în România. Cu excepţia celor care sunt acum pe la Constanţa, n-am prea avut în România, cinstit! Şi, într-adevăr, s-a confirmat că...

  • Dar domnii Cor şi Toroiman nu au fost?

Păi, la un moment dat s-a pus problema să vină procuror criminalist. Dânşii erau procurorii criminalişti – chiar atunci se înfiinţase DIICOT-ul, ştiţi? – şi la un moment dat se punea problema cum au murit cele două victime, pentru că una era în incinta farmaciei şi una în cameră... Una a fost adusă de către Cistian, de către soţul, care a încercat să o ajute. E logic, nu?, e normal... sincer, ca să zicem aşa, cred că a dat dovadă de tare caracter, să încerci să surescitezi o victimă plină de sânge la nivelul capului, neştiind în ce condiţii s-a întâmplat sângerarea.

  • Arătau groznic?

Bine, erau pline de sânge, adică nu să zicem aşa – "s-a turnat ligheanul de sânge pe cap şi s-au făcut roşii toate", deci prezenta sânge la nivelul capului. Dar s-a pus problema, la început, găsind o primă victimă în, cum se spune, în incinta farmaciei propriu-zise, că mai avea şi o cameră de mână, cum se spune, acolo unde făceau medicamentele, laboratorul. Şi acolo s-a mai găsit o victimă. Ei, problema e că victimele prezentau ceva leziuni la nivelul capului.

  • Dumneavoastră aţi ajuns înainte ca Susan Daga, farmacista care trăia, să fie dusă la spital?

Nu, erau ambele victime acolo, la faţa locului. Pentru că nu puteau fi duse până nu venea să se facă o cercetare la faţa locului. Bun, se pune problema că nu putem să ţinem o victimă până moare, că trebuie neapărat să facem nişte poze. Dar, s-a ajuns poliţie, s-a ajuns criminalişti, şi totuşi... victima a fost dusă... A fost dusă ca să i se acorde primul ajutor, pentru că victima încă avea puls, constatat de Cistian.

  • Păi, a decedat în jurul orelor 22:00..

Şi atunci au fost duse victimele.

  • Aţi spus că acolo a ajuns un număr mare de poliţişti. Credeţi că "aglomeraţia" ar fi putut contamina zona, compromiţând astfel primul CFL?

Nu, pentru că în câmpul infracţional s-a permis să intre criminaliştii, un număr restrâns de oameni care aveau dreptul să intre acolo. Chiar nici eu nu am putut să intru, deşi lucram într-un colectiv de omoruri. Eu şi colegul meu Donosa Titus, tot comisar-şef, nu am putut să intrăm în câmpul infracţional. A intrat doar şeful de serviciu, cu un număr restrâns de persoane, şi criminalişti, bineînţeles. Deci nu permitem la intrare într-un câmp infracţional, să permiţi unui număr mare de oameni pentru că... Trei, patru, cinci, şase, nu contează câţi au fost, dar nu au fost prea mulţi. Au fost criminaliştii şi procurorul care a fost acolo, nu ştiu...

  • În primele zile parcă aţi spus că ar fi fost folosită o şurubelniţă ca armă a crimei?

Păi, aici a fost din prima fază, pentru că la nivelu’ lu’ Susan Daga s-a stabilit că are o leziune la nivelul capului, care la început, era cam micuţă, înţelegeţi?, adică nu am avut orificiul de ieşire, am avut doar orificiul de intrare şi am spus că, să spunem că presupusul autor, ar fi folosit, cum spuneţi dumneavoastră, un corp contondent, ascuţit, metalic. Nu o şurubelniţă sau... Bine, s-a vehiculat şurubelniţă, că aia e ascuţită. Ulterior, după ce victima a decedat şi s-a făcut autopsie şi alte probleme, şi alte, s-a descoperit că de fapt s-a găsit un glonţ...

  • De la un pistol cu butoiaş, am înţeles în cele din urmă, calibru 5,5?

Nu, vedeţi dumneavoastră, nu... Într-adevăr a fost un calibru 5,6, un glonţ. Se foloseşte la Geco Trainment. Arma Geco foloseşte 5,6. Ca ulterior să stabilim că, din anchetă, că putea să fie şi un pistol cu gaze, acele supuse legii. Pentru că oricine ştie că un pistol cu gaze trage cu cartuş cu gaze lacrimogene, dar, tot atât de bine, acel pistol, Walter cu butoiaş, care am identificat, nu pistolul care l-a folosit autorul, din cercetările care s-au făcut de către parchet şi poliţie, s-a stabilit că este un pistol Walter cu butoiaş, identic cu cel care s-ar fi folosit. În baza informaţiilor obţinute de către parchet şi poliţie.

"Ce-ai făcut în data de...?"

  • Cum s-a ajuns la Diaconescu?

Hm (zâmbeşte)... Interesant. De fapt, munca de poliţie e o muncă de informaţie, nu?

  • Clar.

Şi atunci dacă, ce bine ar fi ca fiecare poliţist să viseze noaptea autorul faptei, nu? Dimineţă mergem şi-l luăm, şi-l arestăm. Extraordinar, ce farsă, nu? Adică s-a primit o informaţie prin care ni s-a indicat că posibilul autor ar fi... cine?

  • Informaţie primită de la "Dorin" Mareş?

Informatorul. "Dorin" Mareş, informatorul, nu, sau cum a apărut, că deja nu mai e sub protecţie sau din punctul ăsta... Care l-a sunat din penitenciar pe domnul Cor Alexandru, procurorul adică.

  • După câte zile?

La scurt timp. La trei, patru zile, nu ştiu. Fapta a fost în 6, cam în 8.

  • El văzând la televizor sau cum?

Văzând la televizor, da, de aia, presa, televiziunea...

  • Şi a spus ce: "Dom’le, eu îl ştiu pe ăsta"?

Nu... nu, nu, nu. Deci nu poţi să spui că autorul faptei este Ionescu. Dându-se nişte semnalmente...
La televiziunea locală s-au dat nişte semnalmente ale presupusului autor de la martorii care au mai văzut câte ceva, nu? Părul mare, părul mic, părul lung, părul scurt, geacă maro, geacă neagră. La care, informatorul cum a spus, adică informatorul..., persoana, nu? de bine, cum se spune aşa, nu dăm informator, până la urmă un om care spune ceva, "vezi că ăla te-a înjurat de mamă", tot informator e.

  • Dar ce-a zis el practic?

Că autorul faptei ar fi un tânăr din Bucureşti, căruia, lui i se spunea Ketamină. Ketamina, ştim foarte bine toată lumea, la ce foloseşte, nu? Deci cei care abuzează, sau frecvent consumă... L-am căutat în baza datelor furnizate de către persoana de bine, în arestul Poliţiei Braşov, dacă în anul nu ştiu care ar fi figurat un tânăr, aşa, aşa, aşa şi am ajuns la...

  • Acest Dorin a zis că probabil este Ketamină...

Posibilul om, posibilul autor. Dânşii se cunoşteau din 2003, din arest. Dar nu a spus niciodată că: "Dom’le, eu îl acuz, el este autorul". "Păi, cercetaţi-l şi p’ăla", ca orice informaţie. La care s-a dat curs, bineînţeles.


  • Dar ei s-au mai cunoscut în 2001, ştiţi ceva de chestia asta? Aşa susţine...

Susţine că s-au cunoscut dinainte... că informatorul mi-a spus că nu-i nici un secret, că a apărut în proces public faptul că el a făcut de mai multe ori puşcărie. Diaconescu a făcut şi el, la rândul lui. Pentru furturi de auto. Nu e nici o problemă. A stat în Braşov, prin Schei, pe undeva. Deci povestea se cunoaşte, a apărut în presă, televiziune, deci nu e nici un secret, e proces public.

  • Bun. Acest Dorin sună. Mergeţi pe urmele lui Diaconescu. L-aţi identificat şi l-aţi găsit. Clenciul a fost când el a venit aici să-şi facă buletinul...

A durat foarte puţin. Da, şi atunci a fost ridicat. A fost ridicat. Între timp, până să-l ridicăm, au fost ridicate probele biologice de la faţa locului, adică cercetări la faţa locului.

  • Şi ce i-aţi zis? "Măi, băiatule, hai să te ridicăm" sau cum i-aţi spus?

Păi, normal, ca orice om care ridici o persoană şi o conduci la sediul de poliţie, sediul de parchet, e logic că îl întrebi "ce ai făcut în data de", nu? În data de... lucru care mi-a spus că a fost în Bucureşti, aşa cum se susţine şi acuma, nu? E logic.  

 

  • Dar i-aţi spus pentru ce îl reţineţi?

Da’ nu l-am reţinut. N-a fost reţinut. A fost o persoană suspectă, ca orice cetăţean.

  • Dar i-aţi spus: "Că, uite, eşti suspect de..."?

Nu, nu, nu. Dar nici n-ai de ce să-i spui unei persoane, când o conduci la sediul poliţiei, părerea mea. Eu ştiu eu, o conduci: "Domnule, ce ai făcut în data de...?, Eu nu te învinovăţesc cu nimica, că ai făcut... Am şi eu niste date şi... Ce-ai făcut atunci?" Evident, nu? Între timp, între timp, da, au fost efectuate cercetări la faţa locului, au fost ridicate probele biologice, au fost stabilite nişte amprente genetice.

  • Deci, să recapitulăm: l-aţi întrebat: "Mă, ce-ai făcut în data de... ?", după care l-aţi dus la Bucureşti?

Am fost la Bucureşti, unde deci am rămas în anchetă, cum se spune, ca orice persoană, să stabilim: "Băi, se confirmă, nu se confirmă ce spui"... Am fost la Bucureşti, la IGP. Acolo iar a fost reaudiat.

  • Şi i s-a făcut şi testul ADn.

Nu, reaudiat. I s-au ridicat probe biologice. Kitul ADN, prin salivă, una din metodele care se practică acuma în România, şi se practică în toată Europa, kitul ADN.

  • După care a fost adus din nou la Braşov?

Din nou la Braşov şi, între timp, a apărut probele biologice care au stabilit că... După care a fost reţinut. 24 de ore şi apoi prezentat, e logic. Nu poţi să-l prezinţi direct în faţa instanţei.

"Suntem unu la unu"

  • Acum, uitându-vă la cazul ăsta, credeţi că aţi procedat oarecum, aşa, la constrângere, că ar fi el, chiar el criminalul? Poate ar mai exista altă pistă, eu ştiu...

În 2004, atuncea când începuse Institutul nostru de criminalistică să stabilească nişte profile genetice, şi au venit ofiţerii de la Bucureşti, nu vreau să spun că toată poliţia română cunoştea ce înseamnă ADN, nici acuma mulţi, nici chiar cei din domeniu, nu cunosc ce înseamnă ADN. Cred că sunt un număr restrâns de persoane care ştiu ce înseamnă amprente genetice, sincer. Chiar şi, sunt doctori, care ne întreabă la ora asta, pe poliţist, sau pe care ne cunoaşte şi ştie că a lucrat în cazul cutare, şi cu ADN, cu chestii, cu nu ştiu ce, te întreabă: "Dom’le, e autor ăla?". În condiţiile în care tu ai stabilit un procentaj de 99,99% că este autorul faptei, tu mă întrebi pe mine, ca doctor, care ştii ce înseamnă acidul dezoxiribo-nu-ştiu care, tu mă întrebi pe mine că este sau nu este autorul? Înseamnă că n-ai minimele cunoştinţe de medicină, zic eu.

  • Lui Diaconescu când i-aţi spus practic pentru ce îl chestionaţi?

Păi i s-a spus în momentul în care... La ora asta nu pot să spun exact, cu exactitate, data şi ora.

  • Nu data şi ora... la Bucureşti i s-a spus?

Nu, la Braşov i s-a spus. S-a revenit la Braşov, din nou reaudieri şi atuncea s-a venit cu expertiza criminalistică făcută de Institutul de Criminalistică din cadrul IGP-ului şi s-a stabilit că sunt nişte indicii foarte serioase că... Atunci i s-a spus. Nu noi, poliţia. Atunci i s-a spus, de către Parchet. Pentru că, poliţia, să înţeleagă toată lumea odată! Nu, deci chiar aş vrea să prindeţi chestia asta, să înţeleagă toată lumea, poliţia nu reţine, poliţia nu arestează, poliţia nu condamnă! Iar ceea ce face poliţia până în faţa procurorilor este exact zero. Sunteţi de acord cu mine? Tre’ să înţeleagă toată lumea, şi chiar şi marele infractor, că niciodată un poliţist: "Te-am făcut", cum zic ei.

  • Păi, până la urmă şi ce face procurorul poate fi zero în faţa instanţei..

Păi, bine. Şi în faţa tribunalului şi, la rândul lui, la tribunal sau judecătorie, tribunal, curte, curte supremă şi alte minuni. Sau lăsăm România şi mergem dincolo.

  • Vorba procurorului, "Eu ştiu care e adevărul, dar, la dracu’, în instanţă se duce totul". Noi am vorbit şi cu Diaconescu astăzi. Şi omul, la un moment dat, povesteşte prin ce a trecut şi zice că...

Vă deranjează dacă vă întreb că a trecut prin nişte, cum să spun..., a fost, cum să zic..., forţat să dea declaraţii? Forţat să recunoască, bătut, schingiuit sau alte lucruri, vă întreb sincer?

  • Păi, aşa s-a întâmplat, sau cum?

Nu, vă întreb pe dumneavoastră, a afirmat Diaconescu treaba asta?

  • Ah, nu, sub nici o formă.

Sub nici o formă. Deci cred că s-a purtat cu cetăţeanul Diaconescu Alexandru, s-a purtat în limita...

  • A zis un singur lucru, de asta chiar voiam să vă întreb, la un moment dat, dumneavoastră aţi fost în maşină cu el, nu?

Da, cu un coleg.


  • Atunci, Diaconescu v-ar fi spus dumneavoastră că: "Aveţi un băiat de vârsta mea..."?

Să zicem.

  • "Şi, dacă el ar fi în situaţia mea şi ar fi nevinovat, ce părere aţi avea?" Şi dumneavoastră i-aţi fi spus: "Băi, băiatule, ce să-ţi fac dacă n-ai avocaţi buni?"

Să înţeleg că este cuvântul meu împotriva cuvântului lui, sau cum? Noi să înţelegem acum cine are dreptate, Diaconescu sau eu? Am să vă întreb acuma, să vă întreb acuma, deci este cuvântul meu împotriva cuvântului lui, sau cuvântul lui împotriva cuvântul meu? (n.r. – este vizibil enervat)

  • Teoretic vorbind...

Nu, dar să înţelegem acuma aşa, cine are dreptate? Suntem unu la unu. Staţi să vă întreb aşa, vă pun eu la rândul meu o întrebare, în momentul în care m-aţi întrebat chestia asta... Diaconescu nu era reţinut.

  •  Nu?

Nu era reţinut. Venise în Braşov de la Bucureşti, unde i se recoltau probe ADN şi urma să fie prezentat în faţa procurorului. În ce calitate, ce calitate avea Diaconescu? De reţinut? De ce? De nimic. Sunteţi de acord cu mine? Şi atunci? Ce legătură are discuţia asta între mine şi el? Înţelegeţi ce vreau să spun? Dânsul are posibilitatea şi dreptul lui, ca cetăţean, părerea mea, să spună ce vrea. La rândul meu pot să spun ce vreau, dar vă spun că Diaconescu, atunci când veneam din Bucureşti, cum spuneţi dumneavoastră că pe drumul de la Bucureşti încoace, că am un copil de seama lui şi că n-are avocat sau nu ştiu ce, mi se pare absurd, adică el n-avea nici o calitate. Nu era reţinut, nici..., n-avea, era o persoană nici măcar suspectă, era o persoană care era întrebată: "Ce-ai făcut în data de?".

  • I se luase ADN-ul şi mergea la un test poligraf?

Cu acceptul lui. Cu acceptul lui... Pentru că, ştiţi ce însemnă testul poligraf, nu? Testul poligraf înseamnă în România şi peste tot sau în alte state americane, un test poligraf înseamnă condamnarea pe viaţă, nu? Bine, acuma americanii au depăşit testul poligraf, nu ştiţi, nu? Au depăşit pentru că lucrează pe o chestie de imagini video, dacă aţi văzut pe Discovery, şi urmăresc starea...

  • Lucrează şi cu programe de biorezonanţă.

Aşa! Deci e normal să tot ne îmbunătăţim tehnologia nu?, şi nu are rost să discutăm numai pe testul poligraf, nu?

  • Care, la rândul lui, s-a dovedit că mai dă şi eroare.

Mi se pare corect, mi se pare corect.

 

Nu rataţi!
Citiţi mâine continuarea interviului cu comisarul-şef Nicolae Cotinghiu.


Citiţi şi:

 



"Autostopul"

"Cazul Cristina"


Cazul farmacistelor

 

×