Alba-neagra cu locurile de muncă

Previziunile sunt sumbre în privinţa locurilor de muncă nu doar în România, ci în toate ţările Uniunii Europene. Experţii susţin că ultimul domeniu care îşi va reveni după ce criza economică va trece este piaţa forţei de muncă. Rata şomajului a depăşit deja pragul psihologic de 7,5% în România, aducându-ne la nivelul anilor 2003-2004, iar numărul locurilor de muncă în UE a scăzut la jumătatea lui 2009 cu 4,3 milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008.

Într-o Românie postelectorală, cu politicieni care par a da cu banul când trebuie să estimeze rata şomajului pe anul 2010, am putea înţelege că 100.000 de şomeri în plus sau în minus nu înseamnă mare lucru pentru factorii responsabili care fac declaraţii. Pentru că aceasta este diferenţa între estimările lor. Noul ministru al Muncii, Mihai Şeitan, declara la 22 decembrie, la audierile din comisiile parlamentare, că în 2010 nu vor fi disponibilizaţi 200.000 de bugetari, aşa cum au fost vehiculate unele informaţii, ci mai puţin de 100.000, iar concedierile vor avea loc treptat, şomajul urmând să crească în primul semestru al anului viitor la 8%-8,5%, iar în semestrul al II-lea să scadă. Tot el mai spunea că vor fi îngheţate angajările, iar persoanele disponibilizate vor putea fi reangajate pe posturile vacante, dar în limita a maximum 15%. Ministrul a revenit ieri cu altă declaraţie, spunând că rata şomajului luată în considerare pentru 2010 va fi de 7,3%, comparativ cu 7,8% preconizat pentru acest an, numărul de şomeri anticipat pentru sfârşitul anului viitor fiind limitat astfel la 645.000 persoane.

ROMÂNIA, PESTE 8%
"Nu cred în prognozele acestea. Guvernul a avut nevoie de ele pentru fundamentarea bugetului, dar nu au legătură cu realitatea. Dacă se adevereşte ce spune ministrul, înseamnă că România doreşte să aibă în continuare un sector bugetar supraîncărcat, prost plătit şi la mâna Guvernului. Ca sistemul să fie echilibrat, 80.000 de şomeri ar trebui să vină numai din sectorul bugetar, iar numărul disponibilizărilor ar trebui să se ridice la peste 150.000 anul viitor", declară Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS). Sindicaliştii se declară total nemulţumiţi atât de bugetul pe 2010, cât şi de evoluţia situaţiei de pe piaţa forţei de muncă, anunţând un an încărcat de proteste. În acest context, Aurel Cornea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), consideră că bugetul pe 2010 a fost "fabricat în laboratoarele FMI", neavând nici o legătură cu realităţile din România. El avertizează asupra "convulsiilor sociale" de anul viitor, în condiţiile în care investiţiile în învăţământ vor scădea cu 69% în 2010.

Spre deosebire de ministrul Muncii, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, nu se aventurează în a face singur estimări în privinţa evoluţiei şomajului şi declară că se aşteaptă ca situaţia şomajului să fie în 2010 exact aşa cum au estimat experţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Într-un singur an, rata şomajului a crescut din noiembrie 2008 până în noiembrie 2009, de la 4,1%, imediat după declanşarea crizei economice, până la 7,5%, iar raportul CNP arăta încă din luna septembrie că sfârşitul de an va aduce noi concedieri la nivel naţional şi un total de 685.000 de şomeri. În ianuarie 2009, rata şomajului înregistrat ajunsese la 4,9%, cu 444.907 de şomeri, faţă de 4,4% în decembrie 2008 şi 4,2% în ianuarie 2008. La sfârşitul lunii noiembrie 2009, numărul şomerilor înregistraţi în România ajunsese deja la 683.123, crescând cu peste 29.000 faţă de luna octombrie. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 400.692 sunt şomeri indemnizaţi, iar 282.431 neindemnizaţi. Rata şomajului, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), va fi de 8,4% în acest an, în urcare de la 5,8% în 2008, iar numărul şomerilor va ajunge la 840.000 de persoane, în urcare cu 70% faţă de 403.400, câte se înregistrau la sfârşitul anului trecut. Conform CNP, numărul şomerilor ar trebui să scadă în a doua jumătate a anului viitor până la 550.000, rata şomajului ajungând la 6,2%. Conform aceleiaşi prognoze, vom avea un număr mediu de 4,73 milioane de salariaţi la sfârşitul acestui an, iar salariile vor scădea în termeni reali cu 2,2% faţă de anul trecut şi vor rămâne constante în 2010, urmând ca abia din 2011 să înregistreze o creştere uşoară, de 1,3%. Situaţia actuală este asemănătoare cu cea din anii 2003 şi 2004, când locurile de muncă reprezentau o problemă pentru români. În noiembrie 2003, rata şomajului ajunsese la 7,2%, crescând în decembrie la 7,4% şi în continuare, în primele două luni ale anului următor, până la 7,8%, cu un număr total de 702.431 de şomeri în luna februarie, conform datelor centralizate de ANOFM.

CONCEDIERI ÎN SECTORUL PUBLIC
Mai mult, potrivit estimărilor BCR, făcute publice miercuri, veniturile salariale îşi vor accelera scăderea reală în 2010, de la 2,5% în 2009 la 3,2%, iar rata şomajului va urca la 9,4%. "Viitorul guvern va avea o sarcină dificilă, aceea de reducere drastică a cheltuielilor cu salariile în sectorul public, în special în administraţia centrală şi locală, iar pentru acest lucru va fi nevoie de o voinţă politică puternică şi de un proces eficient de negociere cu sindicatele", se arată în raportul BCR. Din iunie 2008 până în septembrie 2009, numărul angajaţilor din companiile private a scăzut cu 25%, conform celui mai recent studiu realizat de compania Paylogic, specializată în servicii profesionale de externalizare a salariilor şi administrare de personal. Din studiul Paylogic reiese că nu doar numărul angajaţilor a scăzut drastic de la începutul perioadei de criză până astăzi, ci şi volumul fondului de salarii, cu 18%. În aceeaşi perioadă s-a înregistrat, de asemenea, o scădere a numărului de ore de concediu medical cu 30%, au scăzut primele brute per angajat aproape la jumătate, iar numărul de ore suplimentare a crescut considerabil, cu 74%. "Angajatorii sunt foarte atenţi la eficienţa angajaţilor. În această perioadă au schimbat mult structura veniturilor acestora, astfel încât numai 50% reprezintă acum salariul de bază, restul fiind ore suplimentare şi prime de încurajare", a explicat Cristian Udrescu, CEO Paylogic. Concedieri masive vor urma în 2010 în sectorul public, aşa cum apreciază şi experţii BCR. Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, spune că sectorul privat a realizat restructurările necesare şi a rămas cu cei mai buni salariaţi, dar reducerile totale de costuri salariale în 2010 în sectorul public ar trebui să corespundă unui echivalent al disponibilizărilor de circa 130.000-150.000 de bugetari.

Disponibilizări
Potrivit notificărilor înregistrate până în prezent de ANOFM, alte peste 28.000 de locuri de muncă vor mai fi disponibilizate până în aprilie 2010 la nivelul întregii ţări. Din numărul total de notificări, 6.790 sunt pentru primele patru luni ale anului viitor. Cele mai multe disponibilizări sunt anunţate pentru luna decembrie, respectiv 21.271, în timp ce alte 5.866 de posturi ar putea fi disponibilizate în ianuarie, 691 în februarie, 232 în martie şi un post în aprilie. În total, 339 de firme au anunţat că vor face disponibilizări în această perioadă. Dacă la cele anunţate se adaugă şi numărul plecărilor voluntare, situaţia poate deveni la fel de alarmantă cum se anunţa încă de la începutul anului, când fostul ministru al Muncii, Marian Sârbu, anunţa peste 800.000 de şomeri la finele lui 2009. La aceştia s-ar putea adăuga şi bugetarii care şi-ar putea pierde locurile de muncă. Traian Băsescu declara la începutul lunii noiembrie, imediat după ce a promulgat Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi FMI, că prin aplicarea Legii de reducere a cheltuielilor din instituţiile publice vor fi concediaţi 9.000 de bugetari, întrucât vor fi desfiinţate unele agenţii guvernamentale. Preşedintele Alianţei Sed Lex, Vasile Marica, susţine însă că preşedintele a făcut această declaraţie chiar înainte de alegeri, "ca să dea bine la popor", şi că nu va fi nici un bugetar disponibilizat prin Legea de reorganizare a unor instituţii publice, deoarece acestea nu se desfiinţează, ci se comasează.