Controlați-vă dulapul cu medicamente! Tramadol, pus pe listă lângă heroină

Ministerul Afacerilor Interne propune, printr-un proiect de act normativ pus în dezbatere zilele trecute, introducerea unor noi substanțe în lista celor controlate, prevăzute în Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, „cu scopul punerii în aplicare la nivel național a deciziilor Comisiei Națiunilor Unite privind Substanțele Stupefiante nr. 67/1, 67/3, 67/4 și 67/5”.

Legea nr. 143/2000 stabileşte substanţele care intră în categoria drogurilor şi o listă a precursorilor de droguri, toate constituind substanțe aflate sub control național. În funcţie de pericolul pe care îl reprezintă consumul lor pentru sănătatea publică, drogurile se împart, la rândul lor, în două subcategorii: droguri de mare risc (înscrise în tabelele-anexă nr. I şi II din acest act normativ) şi droguri de risc (înscrise în tabelul-anexă nr. III), explică reprezentanții MAI.

„Fratele” mai mic al morfinei produce sevraj și dă dependență

Tramadol este un fel de „frate” mai mic al morfinei. Potrivit unei analize preliminare a OMS, este un opioid slab și bine cunoscut ca un analgezic care produce efecte asemănătoare opioidelor, fiind prescris de medici pentru ameliorarea durerii de intensitate medie până la severă, care nu răspunde la analgezice obișnuite. 

Tramadol a fost primul medicament din clasa sa folosit „pentru a produce efecte analgezice duble, acționând sinergic ca un opioid agonist și monoaminergic ca inhibitor al recaptării serotoninei și noradrenalinei”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, precizându-se că au fost depistate cazuri de dependență și sevraj, ca urmare a unor doze mari din acest medicament, inclusiv la persoane care nu consumau alte substanțe interzise.

„Multe cazuri de dependență au fost descrise în rândul persoanelor cu antecedente de abuz de substanțe. Au fost descrise, de asemenea, dependența fizică și simptomele de sevraj, pe termen lung, la utilizatorii ocazionali care consumă doze mari de Tramadol, dar care nu prezintă antecedente de consum abuziv al altor substanțe, de unde rezultă că acest comportament prezintă un risc clar de dependență”, citează reprezentanții MAI dintr-o Decizie UE, cu privire la aceste substanțe. 

Prin urmare, acest analgezic va fi introdus pe lista de substanțe din tabelul II, cu „droguri de mare risc”. 

Medicament pentru ADHD, pe aceeași listă

În aceeași categorie de droguri va intra și Lisdexamfetamine - „«pro-drug» al dexamfetaminei”- un medicament stimulant al Sistemului Nervos Central, utilizat în principal pentru tratarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și, uneori, a tulburării de alimentație compulsivă.

„Lisdexamfetamina poate prezenta o serie de riscuri, în mare măsură similare cu ale altor stimulante de tip amfetaminic care pot fi sintetizate astfel:

- risc de utilizare în scopuri non-medicale, abuz și deturnare;

- risc de utilizare inadecvată, în afara indicațiilor terapeutice, pentru îmbunătățirea performanței cognitive, a capacității de memorare sau pentru slăbit;

- dependență, toleranță (necesitatea de a crește doza după o perioadă), simptome de sevraj;

- afectarea capacității de a conduce autovehicule și utilaje”, conform expunerii de motive.

Anxiolitice și sedative, deturnate pentru consumul ilicit

Alte două medicamente - Cinolazepam, utilizat în principal pentru proprietățile sale anxiolitice și sedative și relaxante ale mușchilor scheletici, și Zopiclone, folosit în tratamentul insomniilor - vor fi incluse pe lista drogurilor de risc (tabelul III).

„În conformitate cu raportul realizat de către EUDA privind benzodiazepinele în Europa (2021), anumite substanțe autorizate ca medicamente, dar care nu se regăsesc sub control internațional, printre care și substanța cinolazepam, ar putea apărea ca noi benzodiazepine pe piaţa europeană a drogurilor. Această substanță a fost raportată pe piaţa europeană a drogurilor ca substanță nouă din clasa „benzodiazepine” în Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia și România”, arată MAI. 

Alte rapoarte au descris dependența fizică asociată cu utilizarea zopiclonei la oameni: „Simptomele de sevraj, cum ar fi anxietatea crescută și insomnia, au fost descrise la persoanele care încetează utilizarea zopiclonei, de obicei după o utilizare prelungită și creșterea dozei”. 

Pe lista drogurilor de risc este introdus și Bromazolam - o substanță din clasa benzodiazepinelor, utilizată pentru reducerea anxietății și efectele sale sedative. „Există suficiente dovezi care indică faptul că se face sau este posibil să se facă abuz de bromazolam și că această substanță poate constitui o problemă de sănătate publică, precum și o problemă socială care să justifice plasarea ei sub control internațional”, conform expunerii de motive, unde se precizează că mai multe state membre UE au raportat cazuri de intoxicație acută cu această substanță, iar 5 țări europene „au raportat un total de 15 decese cu expunere confirmată la bromazolam”. 

Punerea sub control a acestor medicamente care conțin substanțe stupefiante și psihotrope vine „ca urmare a deturnării lor din circuitul licit în vederea traficului și consumului ilicit de droguri”, precizează MAI.

Calmante ale durerii, consumate de adolescenți pentru schimbarea dispoziţiei

Potrivit Raportului național privind situația drogurilor în 2023, elaborat de Agenția Națională Antidrog, numărul de comprimate confiscate a înregistrat o creștere semnificativă (de peste 8 ori) în 2022 faţă de anul 2021 (2022 - 509.509 comprimate, 2021 - 57.498 de comprimate), ponderea medicamentelor cu conținut stupefiant raportat la cantitatea totală de droguri (exprimată în comprimate) fiind de 90%.

„Consumul de calmante ale durerii cu scopul de a-şi schimba starea de dispoziţie a înregistrat la ultimul studiu de prevalenţă în rândul elevilor de 16 ani o prevalență de-a lungul vieții de 9,3%, fiind de aproape 2 ori mai mare decât media europeană, în valoare de 4%. Spre deosebire de băieţi, unde se observă o prevalenţă a acestui tip de consum de 7,1% (de 2 ori mai mare faţă de media europeană, în valoare de 3,2%), în cazul fetelor, acest tip de consum atinge valoarea de 12% în 2019, fiind de aproape 2,5 ori mai mare decât media observată la nivel european în rândul fetelor, în valoare de 4,8%”, citează MAI din raport.

Consumul de medicamente (incluzând tranchilizante şi sedative, calmante ale durerii şi steroizi anabolizanţi) în rândul elevilor de 16 ani înregistrează o prevalenţă de-a lungul vieţii de 10%, fiind peste media europeană, în valoare de 9,2%.