Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu erata judecătorului Minea, ci un document până acum secret a fost elementul care a anulat voința românilor exprimată la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Documentul aparține președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, care a ales abuzul în funcție împotriva deciziilor plenului Curții.
Citeşte şi Cercetări extinse în dosarul 'Erata', pentru fals intelectual şi uz de fals
Procurorii de la Parchetul General care investighează dosarul „Erata” au intrat recent în posesia unor documente uluitoare care aduc la lumină adevărata lovitură de stat dată în august 2012 împotriva voinței românilor, exprimată la un referendum care se dovedește a fi fost perfect valid și care a trebuit anulat prin acte ilegale comise de doi judecători de la Curtea Constituțională. Succesiunea actelor legale emise de Curte și a celor ilegale semnate de doi dintre judecători este următoarea:
Citeşte şi Scandalul „Erata”: 7,4 milioane de voturi vs CCR
2 AUGUST
Plenul Curții Constituționale se întrunește și constată că sunt date contradictorii în privința numărului total de alegători din care să fie calculat cvorumul pentru validarea sau nu a referendumului. Potrivit Ministerului de Interne, reprezentat de Ioan Rus, numărul total al celor de pe listele electorale ar fi fost 18.308.612. Numai că datele parțiale ale recensământului din 2011, făcute publice în februarie 2012, arătau că acest număr corespunde aproape întregii populații stabile, respectiv 19.042.936. În contestațiile trimise Curții de PSD și PNL, precum și de președinții Camerei Deputaților și Senatului, se arăta că datele INSSE sunt confirmate și de datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, potrivit căreia numărul persoanelor asigurate era de 20.459.558 persoane, dintre care aproape patru milioane până în 18 ani. Ca atare, cvorumul se situa între 8.274.112+1 și 8.357.729+1, în raport cu datele celor două instituții. În această situație, Curtea cere Guvernului „să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente” și dă un termen de o lună pentru acest lucru, până la 31 august.
Citeşte şi Adrian Ursu: E incalificabil că preşedintele CCR râde de cei care îl acuză că le-a furat votul
3 AUGUST
Solicitarea Curții este trimisă Guvernului României și înregistrată cu numărul 5305. Guvernul adoptă un memorandum privind actualizarea listelor.
6 AUGUST
Este ziua în care judecătorul Minea, rămas de serviciu la Curte în timp ce ceilalți judecători plecaseră în concediu, iar Guvernul trebuia să actualizeze listele, emite celebra erată care încălca decizia Curții nr. 2 din 2 august, impunând aprecierea listelor electorale în funcție de legea pentru alegerea președintelui, și nu de cea legată de legea pentru Camera Deputaților și Senatului, care stipulează clar că românii din străinătate votează pe liste suplimentare, ca atare ei nu pot fi incluși în listele permanente.
Citeşte şi Augustin Zegrean, aproape de a fi acuzat de ABUZ în serviciu
Documentul lui Minea nu este singurul abuz din acea zi. Deși se afla în concediu, Augustin Zegrean semnează un document pe care îl trimite Guvernului, anulând practic decizia Plenului din 2 august. În adresa respectivă, Zegrean cere Guvernului să trimită listele „în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie”. Ca atare, fără actualizarea pentru care Curtea acordase termenul de 31 august. Curtea, din care făcuse parte și Zegrean. Zegrean care semnase și Hotărârea Plenului din 2 august, dar și adresa din 3 august. Ca atare, nu se poate presupune că dl Zegrean nu știa ce a decis în fapt Curtea.
14 AUGUST
Aflând de cele două acte semnate în absența lor, judecătorii Curții se întorc din concedii pe 14 august și emit două hotărâri. În prima, cu numărul 4, stabilesc ca „erata” lui Minea să nu fie luată în calcul la validarea referendumului, ci doar la soluționarea contestațiilor. Astfel, nu doar că nu îi fac plângere penală lui Minea, ci îi acoperă abuzul, această decizie fiind ascunsă și nepublicată în Monila acte administrative torul Oficial.
Citeşte şi Parchetul General a ridicat de la CCR tot dosarul Referendum 2012
Nici în privința lui Zegrean ceilalți judecători nu sesisează Parchetul. Emit însă Hotărârea nr. 5 prin care clarifică o dată pentru totdeauna ce au cerut Guvernului: să actualizeze listele. „Acolo unde această operațiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte”. Adică 31 august.
Citeşte şi Consilierii lui Basescu de la Cotroceni intra in ANCHETA ERATA?
Decizia este semnată, culmea, și de Zegrean însuși. Răul era însă iremediabil. Pentru că în paralel cu aceste acte, Curtea mai decide și să răspundă afirmativ solicitării președintelui suspendat Băsescu Traian de a valida sau invalida referendumul într-un timp mai scurt, aducând acest termen din 12 septembrie la 21 august. Ca atare, Guvernul primește pe 15 august precizările de la Curte, dar nu mai are timpul de o lună acordat pentru actualizarea listelor, ci doar câteva zile.
21 AUGUST
Curtea invalidează referendumul. Trei judecători, Tudorel Toader, Acsinte Gașpar și Ion Predescu, emit o opinie separată, arătând că decizia de a invalida referendumul contravine chiar celor stabilite de Plenul Curții în decizia din 2 august, respectiv că rațiunea pentru care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate votează pe liste suplimentare „rezidă în faptul că nu au domiciliul în țară, astfel încât numărul acestora nu poate influența cvorumul legal de participare la referendum”. Aceeași gândire Curtea o avusese și la referendumul din 2007.
Vulnerabilul Zegrean
Autorul acestui abuz, Augustin Zegrean, este legat de puterea băsistă prin două episoade care ar putea avea însemnătate în dosarul pe care îl instrumentează acum procurorii.
Citeşte şi Zegrean: „Ați umflat gogoașa degeaba”
Primul este privitor la pensia de magistrat de care beneficiază președintele Curții, care nu a fost nici judecător, nici procuror nicio zi în cariera sa care s-a oprit la statutul de jurist de întreprindere.
El a obținut-o însă după accederea la Curtea Constituțională prin derogare de la criteriile de vechime după obținerea unui certificat de handicap accentuat, permanent și nerevizuibil. Potrivit acestui act, domnul Zegrean este nevăzător, are nevoie de însoțitor și de eforturile familiei pentru integrarea în societate. În baza acestui document, dl Zegrean s-a pensionat, rezultând o pensie de 1.300 lei. Ea a sărit la 10.700 lei prin transformarea în pensie de serviciu. Pensionarul Zegrean a rămas la conducerea Curții însă și a continuat să încaseze și salariul de 16.000 lei lunar.
Citeşte şi Erata CCR pentru referendumul din 2012 este anchetată acum
A doua vulnerabilitate a domnului Zegrean vine de la fratele său, Mircea Zegrean, numit de către Adriean Videanu la conducerea unei companii nou-înființate pe trunchiul fostului ISCIR - Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA – suindu-l în fruntea acestui ultrabănos monopol direct de la fabrica de ciorapi la care activa. Văzându-se cu acest uriaș monopol pe masă, dl Zegrean a decis mai întâi să tripleze prețurile. Apoi salariile, mai ales cele ale directorilor.
Citeşte şi Augustin Zegrean a fost audiat la Parchet în dosarul "ERATA"
Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, din decembrie 2013, trimis Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Mircea Zegrean ar mai fi comis următoarele ilegalități:
- Deși avea un sediu de 1.500 mp, Zegrean a cumpărat trei etaje dintr-o clădire de la trei persoane care figurează în mafia imobiliară (Onoriu Eugenia și Costel, Enciu Georgeta) la prețul de 16.250.000 lei. Celelalte trei etaje ale imobilului au fost închiriate cu 28.000 euro pe lună (în total 3,2 milioane de lei) fără nicio justificare privind necesitatea sau oportunitatea acestor cheltuieli.
- A încheiat contracte de prestări servicii cu firma directorului adjunct, Ionescu Dan Cezar.
- Cu zece zile înainte de semnarea primului contract, Ionescu o angajase pe soția lui Zegrean la firma sa.
- A subcontractat activitățile companiei către un SRL de apartament al unuia dintre directorii CNCIR.
- Nu a pretins penalități la creanțe de 15 milioane de lei. Doar în cazul a doi debitori, ele reprezentau peste jumătate de milion de lei.
- A mărit ilegal salariile de 2-3 ori, până la 6.500 lei salariul directorului adjunct.
- A acordat salarii fictive directorilor companiei.
- Unui director arestat preventiv, în loc să-i suspende contractul de muncă, i-a acordat bani pentru concediul de odihnă.
- Doi foști angajați la serviciul juridic au primit peste 1,5 milioane de lei pentru asistență juridică, deși CNCIR avea propriul departament juridic și cu toate că instanțele au respins acțiunile acestora în toate cele opt dosare instrumentate pentru că fie nu aveau calitate procesuală, fie nu au plătit taxa de timbru.
Citește pe Antena3.ro
