Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Edilul își tranzacționează, în aceste zile, capitalul politic al unui independent ales, în 9 iunie 2024, cu peste 47% din voturile bucureștenilor, cerând la schimb candidaților de „dreapta” înscriși în cursa prezidențială să-i dea putere absolută în București, o putere care să îl plaseze deasupra Parlamentului, deasupra Consiliului General al Municipiului București, deasupra ministerelor sau instituțiilor guvernamentale și care să-l transforme în stăpân absolut al bugetelor și actelor administrative ale primăriilor de sector. Pentru aceasta, a fost demarată acțiunea „referendumul”, iar prezidențiabilul care îi va oferi pe tavă lui Nicușor Dan toate aceste obiective va beneficia de sprijinul său în campania electorală. Unul dintre candidații care și-au anunțat deja acordul pentru această susținere este președintele PNL, Nicolae Ciucă, politician care, conform tuturor sondajelor de opinie, are mari probleme cu accederea în turul al doilea. Iar beneficiul pe care această asociere i-l va putea aduce este fabulosul procent de… 1%.
Nicușor Dan a convocat, pentru data de 21 octombrie 2024, Consiliul General al Municipiului București (CGMB), în vederea aprobării organizării unui referendum local, la nivelul Capitalei, prin care să primească drepturi absolute asupra finanțelor și administrației bucureștene. Acest referendum ar trebui să conțină două întrebări. Prima, la care alegătorii bucureșteni ar trebui să răspundă cu „DA” sau cu „NU”, arată astfel: „Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor și a taxelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?”. Iar a doua întrebare sună astfel: „Sunteți de acord ca primarul general al Municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”.
Un răspuns afirmativ la aceste două întrebări ar reprezenta, în fapt, desființarea sectoarelor.
Lista care dă puteri totale primarului
Lucrurile nu se opresc, însă, aici. Nicușor Dan forțează acest referendum, prin scoaterea la „licitație” a capitalului său politic și electoral, obținut la alegerile locale din 9 iunie 2024, folosind intenția de a organiza această consultare populară pentru a se implica în mod direct în campania electorală a alegerilor prezidențiale. Primarul general a redactat o listă cu 20 de puncte, cu care a mers la candidații prezidențiabili ai PNL, USR și Forța Dreptei, condiționându-le sprijinul său în campanie de asumarea implementării fiecăruia dintre aceste 20 de puncte. „Jurnalul” prezintă, în cele ce urmează, această listă, care, dacă va fi asumată în forma redactată, l-ar transforma pe Nicușor Dan în „împăratul Bucureștiului”.
Astfel, Nicușor Dan vrea modificarea legii finanțelor publice locale și a Codului Fiscal, astfel încât împărțirea impozitelor în București, între primăria Capitalei și primăriile de sector, să nu fie decisă de către Parlamentul României, ci de Consiliul General al Municipiului București. De asemenea, vrea ca posibilitatea de împrumut a UAT-urilor să fie proporțională cu numărul de locuitori. Mai vrea ca eliberarea tuturor autorizațiilor de construire din București să fie făcută doar de primarul Capitalei, iar emiterea tuturor documentațiilor de urbanism să fie făcută exclusiv de Consiliul General al Municipiului București. Totodată, vrea limitarea derogării de indicatori urbanistici în Codul Administrativ și obligarea Inspectoratului de Stat în Construcții la „verificarea ilegalităților sesizate” și obligarea prefecților să atace documentațiile ilegale sesizate de ISC. Mai vrea „posibilitatea organelor civile de control de a dispune suspendarea lucrărilor ilegale în zone protejate”.
Cere străzi, terenuri, legi și drepturi exclusive
Nicușor Dan cere, de asemenea, eliminarea din legislație a termenului de 5 ani pentru atacarea în instanță a documentațiilor de urbanism, dar și a „condițiilor discriminatorii impuse de Legea nr. 102/2003 pentru acțiunile în instanță ale ONG-urilor”. De asemenea, vrea abrogarea unui articol din Legea spațiilor verzi urbane, eliminarea din Codul Urbanistic a prevederilor referitoare la spațiile verzi și respingerea de către Parlamentul României a proiectului de lege pentru modificarea Legii spațiilor verzi urbane.
Citește pe Antena3.ro
Totodată, cere modificarea Codului Administrativ, pentru a permite primarului să atace în instanță hotărârile Consiliului General al Municipiului București și precizarea în legea Contenciosului Administrativ a posibilității subiecților de drept public să inițieze acțiuni în instanță pe zonele lor de competență și de interes.
Însă edilul merge și mai departe cu târguiala. Cere transferul Serelor Ghencea de la ADS la Primăria Capitalei, pentru amenajarea unui parc, transferul terenului din spatele Stadionului Ghencea, de la MApN la Primăria Capitalei, pentru amenajarea unei grădini zoologice și vrea „Realizarea Cartierului Justiției pe spațiul dintre Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române și transferul de la Ministerul Dezvoltării la Municipiul București a întregului teren «Esplanada»”.
Nu în ultimul rând, cere ca „transferul de la Romsilva către Municipiul București a drumului de acces prin Pădurea Băneasa în cartierul Greenfield pe perioada limitată și nu nelimitată”, „susținerea convocării celor două referendumuri locale, cu privire la împărțirea taxelor și impozitelor între Primăria Capitalei și primăriile de sector și cu privire la atribuția de emitere a autorizațiilor de construire în București”, „susținerea revenirii tuturor bulevardelor Bucureștiului în administrarea Administrației Străzilor” și „susținerea noului Plan Urbanistic General în varianta propusă de specialiști”.
„Zestrea” rămasă după împărțeala politică: 100.493 voturi
Primul și al treilea punct din această listă conțin exact problemele pe care Nicușor Dan vrea să le supună referendumului pe care îl menționează și la punctul 18 din aceeași listă, ceea ce face destul de clar faptul că referendumul pe care edilul îl vrea organizat pe data de 24 noiembrie este transformat într-un vehicul politic, menit să scoată electoratul „nicușorist” din București la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale.
La alegerile locale din 9 iunie 2024, Nicușor Dan a fost reales în funcția de primar general al Capitalei cu 352.734 de voturi valabil exprimate, reprezentând un procent de 47,94%. Acest număr de voturi, raportat la cele 11.553.152 de voturi valabil exprimate în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2014, reprezintă un procent de 3,16%, iar, raportat la cele 9.849.057 de voturi valabil exprimate în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2019, reprezintă un procent de 3,58%.
Poate Nicușor Dan să direcționeze toate aceste 352.734 voturi către un anume candidat la alegerile prezidențiale? Greu de crezut. Asta, deoarece, în iunie, el a fost susținut ca și candidat independent de către Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei) și de REPER.
Tot în data de 9 iunie, bucureștenii au votat și componența viitorului Consiliu General al Municipiului București. 200.102 votanți (27,61%) au pus ștampila pe Alianța Dreapta Unită, iar 52.129 (7,19%) au votat cu REPER. 91.282 votanți (12,6%) au ales PNL. Aceste voturi adunate înseamnă 343.523 de alegători, adică aproape tot „capitalul” lui Nicușor Dan.
Se bat pe acest electorat trei candidați
Problema este că, la prezidențiale, Alianța Dreapta Unită nu mai există. USR are propriul candidat, în persoana Elenei Lasconi, iar PMP și Forța Dreptei îl susțin pe Ludovic Orban. Bazinul electoral al celor două grupări, în București, este de 200.102 voturi, raportat la scorul Alianței obținut în 9 iunie 2024, la alegerile pentru Consiliul General. Este logic ca aceste voturi să meargă, în cea mai mare măsură, către candidatul USR, Elena Lasconi, și într-o mai mică măsură către candidatul PNL-FD, Ludovic Orban.
Scăzând, astfel, cele 200.102 voturi ale USR, PMP și Forța Dreptei din numărul de 352.734 de voturi obținute de Nicușor Dan, rezultă că „zestrea” edilului general, pe care o poate negocia pentru susținerea unuia dintre candidații la prezidențiale, rămâne la doar 152.632 voturi. Însă și REPER, care l-a susținut pe Nicușor Dan la alegerile locale din iunie, a participat la alegerile pentru Consiliul General, obținând 52.139 voturi. Dacă le scădem și pe acestea, înseamnă că Nicușor Dan are un electorat „doar al lui” de 100.493 votanți.
100.493 de voturi, raportate la cele 11.553.152 voturi (valabil exprimate în al doilea tur al prezidențialelor din 2014), înseamnă 0,9%, iar, raportate la cele 9.849.057 voturi (valabil exprimate în turul al doilea al prezidențialelor din 2019), înseamnă 1,02%. Media ar fi, la nivel național, de aproximativ 1%.
Media sondajelor arată că ajutorul promis nu este suficient
Cine va „vinde” Bucureștiul lui Nicușor Dan, sectoarele, finanțele și legislația, pentru 1%? Nicolae Ciucă a precizat deja că sprijină organizarea referendumului lui Nicușor Dan și vrea să colaboreze cu acesta, însă în sprijinul edilului pentru candidatura sa la alegerile prezidențiale. Ajută, însă, acest procent?
„Jurnalul” a făcut media scorurilor prezidențiabililor din cinci sondaje de opinie date publicității în perioada septembrie – octombrie 2024. Pe primul loc, iese Marcel Ciolacu, cu o medie de 23,66% (29% - CURS; 19,6% - BCS; 23,4% - Verifield; 26% - Sociopol; 20,3% - Inscop).
Pe locul al doilea se clasează Mircea Geoană, cu o medie de 15,54% (16% - CURS; 13,1% - BCS; 17,2% Verifield; 10% - Sociopol; 21,4% - Inscop).
A treia poziție este ocupată de George Simion, cu o medie de 14,54% (11% CURS; 10,9% - BCS; 19,8% - Verifield; 19% - Sociopol; 12% - Inscop).
Pe locul al patrulea se califică Elena Lasconi, cu o medie de 13,18% (12% - CURS; 10,6% - BCS; 17,1% - Verifield; 12% - Sociopol; 14,2% - Inscop).
Nicolae Ciucă se clasează abia pe cea de-a cincea poziție, cu o medie de 13,04% (18% - CURS; 16,9% - BCS; 6,2% - Verifield; 17% - Sociopol; 7,1% - Inscop).
Locul șase îi revine lui Cristian Diaconescu, cu o medie de 6,22% (4% - CURS; 5,8% - BCS; 7,6% - Verifield; 9% - Sociopol; 4,7% - Inscop).
Kelemen Hunor are o medie de 6,6%, Cristian Terheș o medie de 2,3%, iar Ludovic Orban se află pe ultimul loc, cu o medie de 1,5%.
În aceste condiții, dacă toate voturile lui Nicușor Dan ar ajunge la Nicolae Ciucă, ar însemna că, în medie, scorul liderului PNL ar urca la 14,04%. Ca să intre în turul al doilea, media sa ar trebui să fie de 15,55%. În schimb, dacă aceste voturi ar merge către Elena Lasconi, scorul mediu al acesteia ar urca la 14,18%. Ludovic Orban ar lua 2,5% în medie, dacă voturile lui Nicușor Dan ar fi direcționate către el.
