Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puțin în cazul primilor doi, care s-au remarcat, în ultimii ani, fie făcând afirmații controversate cu privire la deciziile CCR, fie cerând Înaltei Curți să stabilească modul de respectare a unei decizii a Curții Constituționale sau care a condus o comisie parlamentară ce, în toamna anului trecut, a avizat favorabil cel mai controversat proiect de lege al pandemiei de COVID-19 – celebra lege a condiționării accesului la locul de muncă, la stat și la privat, de prezentarea dovezii de vaccinare sau de testare periodică, pe cheltuiala salariatului.
Laura Iulia Scântei, încă senatoare, a fost validată în funcția de judecător al Curții Constituționale de plenul Senatului, la propunerea grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Până pe 10 iunie, ea va exercita în continuare funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei superioare a Legislativului, comisie care, în toamna anului trecut, a patronat lucrările pentru întocmirea raportului favorabil pe marginea unui controversat proiect de lege ce ar fi afectat întreaga populație activă a României.
Este vorba despre celebrul proiect de lege inițiat de fostul președinte PNL Florin Cîțu prin care, atât la stat, cât și la privat, accesul salariaților ar fi fost permis doar dacă aceștia puteau face dovada vaccinării, cu schema completă, împotriva SARS-CoV-2, a prezentării dovezii trecerii prin boală sau a unui test negativ, plătit din buzunarul propriu al angajatului. Raportul favorabil a fost susținut de la tribuna Senatului de însăși Iulia Scântei, în aceeași zi cu depunerea lui, iar doar faptul că nu a fost realizat cvorumul de vot a făcut ca acest proiect de lege să pice în Senat.
Iulia Scântei este licențiată în Drept – specializarea Științe Juridice, a absolvit un master la SNSPA în relații internaționale și a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare. După terminarea facultății, a lucrat ca preparator universitar, consilier juridic, consilier la OLAF, consilier al ministrului Justiției, secretar general adjunct în Ministerul Justiției, apoi a devenit senator PNL, începând cu legislatura 2016-2020. Însă activitatea de bază a viitoarei judecătoare CCR este cea de notar public, pe care o exercită începând cu data de 14 mai 2009, activitate la care ne vom referi mai jos.
Studii în Drept și cursuri ulterioare… unde trebuie
Al doilea viitor judecător CCR, propus, de această dată, de grupul parlamentar al PSD, este încă procurorul general adjunct al României, Dimitrie Bogdan Licu, validat, prin vot, de Camera Deputaților. Intersectările acestuia cu problemele de constituționalitate sunt la fel de interesante ca și în cazul viitoarei sale colege de Curte.
La începutul anului 2020, Bogdan Licu declara, în cadrul unei ședințe a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), că „procurorii au fost lăsați în pielea goală”, în urma unei decizii a Curții Constituționale prin care Serviciul Român de Informații nu mai are dreptul să facă interceptări în dosarele penale. Anterior însă, în 2019, când a exercitat funcția de procuror general interimar al României, Bogdan Licu a promovat, la Înalta Curte de Casație și Justiție, un recurs în interesul legii prin care solicita ÎCCJ să emită o decizie prin care să stabilească în ce mod trebuie să interpreteze și să aplice magistrații o decizie definitivă și general obligatorie a Curții Constituționale.
Înalta Curte a respins acțiunea lui Bogdan Licu ca inadmisibilă, amintindu-i viitorului judecător CCR că instanțele judecătorești nu interpretează deciziile CCR, ci le aplică întocmai. Asta, deoarece, arată instanța supremă, atributul de legiferare aparține exclusiv Parlamentului sau, prin delegare, Guvernului.
Bogdan Licu a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității Spiru Haret și a obținut diploma de licență la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A urmat, apoi, cursurile Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare, a absolvit cursurile Colegiului Superior de Apărare Națională al Academiei SRI, apoi un curs de specializare la OLAF și cursurile de master în drept penal la Universitatea Nicolae Titulescu și de relații internaționale la SNSPA.
Procuror din anul 1996, Bogdan Licu a activat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3, la Parchetul Tribunalului București, la DLAF, a fost membru și vicepreședinte al CSM, după care procuror detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Din 16 mai 2013, este prim-adjunct, respectiv adjunct al procurorului general al României.
Reprezentanta Cotrocenilor, articole publicate în reviste de specialitate. N-are nimic în proprietate
Cea mai nouă numire în CCR vine de la Palatul Cotroceni, prin semnătura lui Klaus Iohannis. Acesta a desemnat-o, pentru un mandat de nouă ani, pe Mihaela Ciochină, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Constituțional Legislativ al Administrației Prezidențiale.
În CV-ului pe care l-a publicat pe site-ul Președinției, Mihaela Ciochină menționează faptul că a publicat două articole pe teme de constituționalitate, în reviste de specialitate. Primul, intitulat „Elemente de noutate în procedura de legiferare, urmare a revizuirii Constituției și regulamentelor parlamentare”, a apărut în Revista de Drept Public nr. 4 din 2003, iar al doilea, intitulat „Unele considerații privind răspunderea membrilor Parlamentului în lumina Legii nr. 96/2006, privind statutul deputaților și senatorilor”, a apărut în „Răspunderea în dreptul constituțional”, în anul 2007.
Mihaela Ciochină a absolvit Facultatea de Drept a Universității București, specializarea „relații internaționale”. Între 1992 și 2015 a lucrat la Senatul României, inclusiv în funcția de director general al Direcției Generale Legislative. A devenit consilier prezidențial în anul 2015. Viitoarea judecătoare CCR este colaborator extern al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept a Universității București.
Însă informația cu adevărat interesantă în legătură cu această nouă judecătoare este furnizată de ultimele declarații de avere completate și depuse de Mihaela Ciochină pe site-ul Administrației Prezidențiale, documente care amintesc de autodescrierea făcută de ex-președintele Ion Iliescu – „Sărac și cinstit”.
Din declarația de avere pe care Ciochină a completat-o la data de 14 iunie 2021, rezultă că aceasta nu deține terenuri, nu are case sau alte clădiri, nu are bunuri de valoare, conturi și depozite bancare, nu are bani investiți în acțiuni sau alte plasamente și are o datorie, la o cunoscută bancă, contractată în anul 2020, cu scadența în 2025, în sumă de 10.000 de euro. Singurul venit realizat în ultimul an fiscal este indemnizația de consilier prezidențial, în cuantum anual de 153.312 lei.
Iulia Scântei, bani frumoși ca notar public. Bogdan Licu a trăit din împrumuturi și din… vânzări anterioare
Spre deosebire de Mihaela Ciochină, declarațiile de avere completate de Laura Iulia Scântei și de Dimitrie Bogdan Licu sunt pline.
Spre exemplu, Iulia Scântei menționa în documentul completat la 15 iunie 2021, că are în proprietate două terenuri intravilane, în sectorul 1, achiziționate în 2008 și 2009, cu suprafețele de 20,6 metri pătrați, respectiv de 24,69 de metri pătrați. Numărul imobilelor deținute este de patru, din care trei apartamente în sectorul 1, achiziționate în anii 2008, 2009 și 2019, cu suprafețele de 68,73 de metri pătrați, 88,53 de metri pătrați și 50,03 metri pătrați, la care se adaugă un apartament în Iași, cu suprafața de 51,1 metri pătrați, primit prin donație. Scântei mai deține ceasuri în valoare de 70.000 de euro, bijuterii în valoare de 60.000 de euro, tablouri și sculpturi în valoare de 20.000 de euro și o pianină C. Bechstein Classic 18, în valoare de 18.000 de euro.
În conturile și depozitele încă senatoarei PNL se regăsesc 143.250,86 de lei și 5.182,69 de euro, a donat în 15 octombrie 2020 PNL Iași suma de 145.500 de lei și are datorii bancare, scadente în 2023 și 2039, în cuantumn de 270.000 de franci elvețieni, respectiv de 150.000 de euro.
Ca venituri, cei mai mulți bani realizați în anul fiscal anterior vin din profesia de notar public de la SPN Iulia Scântei & Codrin Macovei, în sumă netă de 863.897 de lei (vezi FACSIMIL). La aceasta se mai adaugă 136.334 de lei, indemnizația anuală de senator.
Bogdan Licu stă și mai bine la capitolul imobiliar. În declarația de avere completată la 23 iunie 2021, acesta menționează un teren de 2.370 de metri pătrați, cumpărat în 2007, la Balotești, județul Ilfov, un alt teren de 538 de metri pătrați, cumpărat în 2011, în comuna Frăsinet, județul Călărași, și patru clădiri. Este vorba despre o casă de 250 de metri pătrați în Balotești, cumpărată în 2007, de două apartamente cumpărate în 2008 și 2018, în București, cu suprafețele de 115, respectiv 117 metri pătrați, iar în anul 2020 a mai cumpărat un apartament, de 75,6 metri pătrați, în Năvodari, județul Constanța.
Colecție de imobile
Viitorul ex-procuror general adjunct al României a mai avut un teren de 1.278 de metri pătrați, în Moroieni, județul Dâmbovița, pe care l-a vândut cu 30.000 de euro, și alte două apartamente în Capitală, pe care le-a dobândit în anii 2002 și 2008, pe care le-a înstrăinat, în 2021, pentru 270.000 de euro. În conturile bancare ale lui Bogdan Licu se regăsesc însă 64.712 lei, 37.565 de euro și 7.500 de franci elvețieni.
Bogdan Licu este dator unui afacerist, pe nume Mircea Tudor, a cărui firmă este abonată la contractele cu statul. El are să-i restituie acestuia suma de 150.000 de euro, până în 2025. De fapt este un rest dintr-o sumă mult mai mare pe care Mircea Tudor i-a împrumutat-o încă din anul 2011. Licu mai are și două credite bancare, contractate în 2018. Unul de 62.000 de lei, scadent anul viitor, iar celălalt, de 70.000 de euro, scadent în 2039.
La capitolul venituri realizate împreună cu familia, în ultimul an fiscal anterior datei la care a completat documentul citat, Licu arată că a câștigat 274.151 de lei de la Parchetul General și 16.800 de euro, din chirii. Soția sa, Monica, a realizat venituri anuale din pensii, în cuantum de 84.000 de lei (7.000 de lei pe lună).
