Comoara îngropată în pivniţa Palatului Parlamentului

Curtea interioară a Casei Poporului adăposteşte ruinele stadionului Republicii, sub care se află o parcare subterană cu 519 locuri destinată parlamentarilor români. Şoferii demnitarilor folosesc această parcare încă din anul 1994, când ruinele au fost trecute în administrarea Camerei Deputaţilor. La scurt timp după preluare, Camera Deputaţilor a început să aloce în fiecare an bani de la bugetul de stat pentru investiţii. Ultima investiţie se ridică la aproximativ 13,25 milioane de lei, bani alocaţi pentru "definitivarea şi amenajarea Parcajului Subteran de pe platforma Palatului Parlamentului". În realitatea se va construi o spălătorie auto şi se vor executa lucrări de terasamente, hidroizolaţii, drenaj, reţele electrice de iluminat exterior etc. La licitaţia organizată de Camera Depu­taţilor pentru atribuirea acestui contract de lucrări s-au înscris şapte firme, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Controversatul contract a fost atribuit firmei Construct Co. Grup, care a depus o ofertă în valoare de 12,71 milioane de lei cu tot cu TVA, deşi au existat şi alte oferte mai avantajoase. Construct Co. Grup este deţinută de Marilena Buteică (90%) şi Julieta Firan (10%), iar domeniul principal de activitate îl reprezintă activităţile de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea. Cele două femei au preluat societatea în 2009 de la Valentin Marius Văduva, fratele Marilenei Buteică. Interesant, contractul a fost semnat pentru suma de 13,25 milioane de lei, adică cu vreo 500 de mii de lei mai mult decât oferta declarată câştigătoare. Licitaţia a fost contestată de firmele Imob Lux Construct SRL, respectiv Recon şi Doje Srl. Reprezentantul firmei Imob Lux Construct, Liliana Elena Anghel a solicitat anularea procedurii de atribuire, deoarece în documentaţia de atribuire există grave abateri de la prevederile legale în vigoare, neexis­tând posibilitatea adoptării unor măsuri corective până la data depunerii ofertelor. Contestaţiile celor două firme au fost respinse de  Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Aceste lucrări re­pre­zintă doar o mică câr­pea­lă, dacă ne uităm cu atenţie la clă­direa care adăposteşte maşinile parlamentari­lor români, dar mai ales la steno­gramele din Camera Depu­taţilor cu privire la parcarea subterană.

În anul 1993, Parcajul Subteran a fost transmis spre administrare Camerei Deputaţilor prin Hotărârea Guvernului nr. 372/1993, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 672/1994 s-a aprobat studiul de fezabilitate pentru continuarea lucrărilor la obiectivul de investiţii "Definitivarea şi amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului". Lucrările nu au fost finalizate nici până în ziua de astăzi, din lipsă de fonduri. Deşi, din anul 1996 până în prezent, în bugetul Camerei De­putaţilor au fost prevăzuţi bani pentru amenajarea parcajului subteran al Palatului Parlamentului. Acest lucru reiese din stenogramele şedinţelor comune ale deputaţilor şi senatorilor, în care s-a prezentat şi rectificat bugetul Camerei Deputaţilor. În martie 1996, deputatul Emil Stoica susţinea în şedinţa comună a celor două camere că s-au prevăzut unele fonduri pentru începerea lucrărilor la parcajul subteran. Un an mai târziu, deputatul Cristian Rădulescu declara că Biroul permanent al Camerei a votat bugetul pentru anul 1998, iar pentru parcare a fost prevăzută suma de 31 de miliarde de lei. "Fiecare din aceste sume şi fiecare din aceste obiective au fost discutate cu deplină responsabilitate şi, cel puţin – Biroul permanent, nu s-a ridicat nici un fel de problemă referitoare la oportunitatea efectuării acestor cheltuieli", susţinea deputatul Cristian Rădulescu în faţa colegilor săi.

În şedinţa Camerei Deputaţilor din septembrie 1998, deputatul Ioan Vida Simiti a prezentat cheltuielile de capital din programul de investiţii aprobat pe anul 1998. Cu această ocazie el a specificat că Biroul permanent a hotărât disponibilizarea sumei de aproximativ 29 de miliarde de lei pentru investiţii în Palatul Parlamentului în care a fost inclus şi parcajul subteran. Câteva zile mai târziu, cu ocazia dezbaterii proiectului de hotărâre pentru modificarea H.C.D. 45/1998 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 1999 şi proiecţia acestuia pentru anul 2000, deputa­tul Ioan Gavra le atrăgea atenţia depu­taţilor "această încercare a dumnea­voastră de a acoperi unele cheltuieli ale Camerei Deputaţilor, indiferent că e vorba despre parcaje subterane sau alte asemenea utilităţi, mai puţin vizibile şi penetrante, transparente pentru noi, nu ne interesează acest capitol al activităţii! ( pentru că oricum noi parlamentarii, nu le utilizăm, efectiv, – activitatea de aici sau din circumscripţie!" Însă, la sfâr­şitul anului 1999, cu câteva zile înainte de Crăciun, deputaţii nu s-au ui­tat la bani şi au decis să aloce pentru lucrările la parcajul subteran şi com­plexul de cazare destinat deputa­ţilor aproximativ 50 de miliarde de lei.

În 2002, deputatul Alexandru Lăpuşan a prezentat cheltuielile de capital ale Camerei în sumă de apro­ximativ 154,5 miliarde de lei, bani necesari pentru continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii ale Camerei Deputaţilor, din care aproximativ 150,5 miliarde de lei pentru definitivarea şi amenajarea par­cajului subteran. În şedinţa Ca­merei Deputaţilor din 11 octombrie 2004, deputatul Laszlo Borbely susţinea că: "Cheltuielile de capital sunt necesare pentru continuarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii ale Camerei Deputaţilor, Palatul Parlamentului: 254 de miliarde de lei şi pentru definitivarea şi amenajarea parcajului subteran". Câţi bani mai trebuie să pompeze statul în parcajul subteran pentru ca deputaţii şi senatorii să aibă un loc de parcare asigurat, rămâne o enigmă.

Cadastrul de la Loteria Română
Anul trecut, la sfârşitul lunii martie, Compania Naţională Loteria Română (CNLR) a anunţat că va organiza o licitaţie pentru atri­buirea unui contract de prestare a serviciilor de întocmire a documentaţiei cadastrale, a serviciilor de intabulare şi evaluare a imobilelor, precum şi a altor lucrări conexe privind patrimoniul companiei. În caietul de sarcini, CNLR a cerut firmelor participante să deţină patru receptoare GNSS – Global Navigation Satellite Systems-Sisteme de Navigaţie prin Satelit – dintre care două să îndeplinească mai multe condiţii, una dintre acestea fiind ca receptorul să aibă minimum 220 canale pentru urmărirea riguroasă a semnalelor satelitare simultan atât GPS, cât şi GLONASS. Loteria a mai cerut ca ofertanţii să aibă un scanner 3D, pentru realizarea modelului tridimensional al locaţiei. În cursa pentru adjudecarea contractului s-au înscris şase firme, care au depus oferte cuprinse între 1,2 şi 4 milioane de euro. Loteria Română a uitat rapid de criteriile de atribuire a contractului şi a ales cea mai scumpă ofertă. Astfel, oferta societăţii Construct Co. Grup în valoare de aproximativ 4 milioane de euro a fost declarată câştigătoare. Celelalte firme au contestat licitaţia. Una dintre firmele care au contestat licitaţia a fost societatea Primul Meridian SRL care a cerut Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) anularea rezultatului licitaţiei, precum şi obligarea Loteriei de a relua procesul de evaluare a ofertelor. Acelaşi lucru l-au cerut şi firmele: Blom România Srl, Gauss SRL şi SPRL Boştină şi Asociaţii. Contes­ta­ţiile au fost admise de Consiliu. La data de 16 iunie, CNSC a decis să anuleze rezultatul procedurii de evaluare a ofertelor, în urma căreia Loteria Română a desemnat drept câştigătoare oferta depusă de firma Construct Co.Group SRL. Totodată, Loteria Română a fost obligată să reevalueze toate ofertele depuse. Aceste decizii nu au fost contestate de Loteria Română. Biroul Comunicare şi Relaţii Publice al Loteriei Române a precizat pentru Jurnalul Naţional că: "C.N. Loteria Română S.A. a reexaminat şi reevaluat ofertele depuse, în conformitate cu cele dispuse prin decizia menţionată. În urma acestei reevaluări, s-a constatat faptul că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme, precum şi că ofertele financiare nu au putut fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor financiare".