x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete De ce nu avem drumuri şi autostrăzi în România. Rotaţia cadrelor la CNADNR şi complicităţile pe bani publici

De ce nu avem drumuri şi autostrăzi în România. Rotaţia cadrelor la CNADNR şi complicităţile pe bani publici

19 Mar 2013   •   17:14
De ce nu avem drumuri şi autostrăzi în România. Rotaţia cadrelor la CNADNR şi complicităţile pe bani publici
Sursa foto: Cornel Putan/Intact Images
Pentru Autostrada Târgu-Mureş-Ungheni, statul va plăti 20 de milioane de euro pentru un kilometru. Pentru Autostrada Transilvania s-a plătit 17 milioane de euro pentru un kilometru. Acelaşi preţ se estimează şi pentru Autostrada Comarnic-Bucureşti. 
La celălalt pol, autostrada A38 care leaga Leipzig de centrul Germaniei (208 kilometri) a costat putin peste 1 miliard de euro, adică pretul pe kilometru a fost in medie 4,8 milioane de euro. Totodată, în cazul A65, din sudul Frantei, cu o lungime de 150 de kilometri, costurile au fost de 6,6 milioane de euro pe kilometru.


Simpla alăturare a acestor cifre arată unul dintre motivele pentru care nu avem drumuri şi autostrăzi adevărate în România. La noi, totul costă mult mai mult decât în Europa, deşi forţa de muncă este infinit mai ieftină decât în Occident, la fel şi materialele de construcţie. Iar atunci când se finalizează câţiva kilometri de şosea, aceştia sunt la parametri standard preţ de câteva luni, după care apar găurile, gropile, fisurile, pentru care mai organizăm o licitaţie.
Cine este responsabil pentru această situaţie aberantă, de ce nu putem fi şi noi în rândul ţărilor civilizate? Răspuns: pentru că nu există voinţă şi interes din partea clasei politice, care a permis transformarea aparatului administrativ (central şi local) într-o sinecură pentru propriile familii sau pentru obligaţiile pe linie de partid, faţă de acoliţi sau sponsori.
Vom ilustra afirmaţia de mai sus printr-un studiu de caz, o situaţie şablon, care arată cum un director la stat direcţionează banii publici către propria familie, iar acest lucru - care, fără îndoială, este regula şi nu excepţia - este văzut de autorităţi ca ceva firesc, nicidecum sancţionabil.

Studiu de caz: Ce este CESTRIN si de ce avem nevoie de el

"Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică – CESTRIN, constituie organismul tehnic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, şi are ca scop asigurarea expertizei necesare rezolvării problemelor tehnice operaţionale de administrare şi exploatare a autostrăzilor şi drumurilor naţionale, corelată şi coordontă cu cerinţele actualei etape şi în strânsă legătură cu strategia generală şi politică rutieră promovată de C.N.A.D.N.R..
CESTRIN este profund implicat în acţiunea de coordonare şi elaborare a reglementărilor, standardelor, normativelor şi instrucţiilor tehnice, cu girarea şi urmărirea aplicării lor în practica în acest scop colaborând şi identificând în permanenţă nevoile factorilor de decizie din C.N.A.D.N.R. S.A orientând în acest sens toate activităţile sale de studii şi cercetare. De asemenea, CESTRIN deţine şi colectează în continuare toate datele tehnice rezultate din experienţa şi evoluţiile tehnologice actuale, se ocupă de înregistrarea stocarea şi procesarea acestora în baze de date specifice, ce alcatuiesc suportul Sistemului Informatic şi Informaţional al C.N.A.D.N.R", se arată pe site-ului oficial al instituţiei. Potrivit aceleiaşi surse, constatăm că este vorba de o instituţie masivă, cu directori, şefi de secţie şi departamente, cu alte cuvinte cu un buget pe măsură, din banul public.

Schema legală prin care un director la stat direcţionează banii publici către familie

2006. Un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor a evidenţiat încheierea a două contracte pe care le consideră cazuri concrete de conflict de interese, având în vederea că au fost încheiate cu firme unde asociat era soţia directorului CESTRIN, Laurenţiu Stelea: contracte de prestari servicii incheiate cu SC POLITEH'S CONSULT SRL Timişoara şi cu cu SC INEDIT SRL. Totodată, acelaşi raport, evidenţiază contractele de prestări servicii încheiate cu Universitatea Politehnică Timişoara, unde este angajată aceeaşi Ileana Stelea, soţia directorului CESTRIN, care apare drept responsabil temă. Din această cauză, istoricul relaţiilor contractuale dintre CESTRIN şi Universitatea Politehnică Timişoara este interesant din punct de vedere al semnăturilor care apar pe diferite acte. Unele sunt semnate de soţ, altele de soţie, într-o frăţietate public - privat demnă de invidiat. Referitor la aceste contracte, raportul menţionat anterior evidenţiază şi o încălcare cu "bună ştiinţă" a prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice. Raportul a constatat, alţii au contestat raportul şi cazul a fost închis.

2013. Contractele respective poartă girul unor persoane care se află acum în conducerea CESTRIN. Astfel, un raport referitor la conţinutul documentaţiei realizate de Universitatea Politehnică din Timişoara este semnat de şef Birou RO-LTPP, ing. Ştefan Ioniţă. Acesta constată că "lucrarea asigură îndeplinirea cerinţelor din tema proiect respectiv". Astăzi, potrivit site-ului CESTRIN, Ioniţă Ştefan este chiar directorul CESTRIN. În această chestiune, există o serie de procesele verbale de verificare-acceptare a documentaţiilor, din comisia de verificare făcând parte acelaşi inginer Ştefan Ioniţă, dar şi inginerul Bogdan Tudor. Acesta este în prezent - conform site-ului CESTRIN - şeful Secţiei Inspecţia, Evaluarea, Analiza şi Managementul Reţelei Rutiere.

Cu alte cuvinte la CESTRIN, parte a CNADNR, principiul rotaţiei cadrelor funcţionează cu succes. Nici fostul director Laurenţiu Stelea nu a păţit nimic, ba mai mult, după ce nu a mai fost director la CESTRIN, a ajuns consilier al ministrului Transporturilor, Anca Boagiu.

×
Subiecte în articol: CESTRIN CNANDR