Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Capra" crapă "piatra"-n (fonduri europene) mii de euro. Reportaj-anchetă din Cristineşti, de unde se agaţă harta-n cui. Mii de euro dosiţi în spatele facturilor umflate ori cheltuiţi fără noimă. Este rezultatul unei iniţiative în Baranca (Botoşani): o fermă de capre pentru ţiganii majoritari în localitate şi care ar fi trebuit să aibă drept rezultat prosperitatea lor. Dar fondurile s-au dus, iar acum caprele mor de foame şi boli, pentru că nici bani de veterinar nu se mai găsesc. Aşa s-a întâmplat şi anul trecut, când a murit unul dintre ţapii de montă, pe care s-au cheltuit peste 700 de euro. O astfel de situaţie ar fi trebuit să intre în atenţia DNA de mai mult timp, având în vedere că zbaterile sătenilor şi reclamaţiilor lor cu privire la fărădelegile săvârşite nu-s de azi, de ieri.
Sătenii spun că şi în zilele premergătoare sosirii noastre la ferma Bărăncuţa au murit cel puţin zece capre. "Au fost dosite, să nu le vedeţi", a spus Mihai Ungureanu, unul dintre ţigani. În grajdul care ar trebui să arate ca o fermă la standarde europene, caprele n-au loc nici unde să fete. Când le e să facă iezi, îi calcă în picioare. "Bărăncuţa" este ferma cu doi iezi, dar care a costat peste 64.000 de euro. Cum arată o astfel de fermă europeană făcută cu ’jdemii de euro? Pereţii de lemn sunt căptuşiţi cu paie. În loc să existe apă curentă, caprele, mereu flămânde, beau apă rece adusă în cârcă, de la pârâu, de unul din cei doi angajaţi ai fermei, deşi ar fi trebuit să fie 10 muncitori.
Mai mult, din cele 200 de capre cumpărate ar fi trebuit, ca într-o progresie geometrică, să se ajungă la mai multe sute. Ţiganilor nevoiaşi li s-au împărţit 40 de capre şi iezi. Mulţi le-au tăiat, nu s-au mai chinuit să le crească, cu toate că o capră asigură prin lapte necesarul de trai al unei familii, 3-4 litri pe zi. Atunci de ce se vrea bătaia de joc în ce priveşte o investiţie de zeci de mii de euro? Una dintre piste ar fi nepăsarea. Însă lucrurile sunt mult mai complicate. Partener în proiect este şi Primăria Cristineşti, comuna din care face parte satul Baranca, cu 8.000 de euro. Însă, surpriză, Primăria nu mai ia parte la sfârşitul tragic al caprelor din ultima perioadă pentru că.... s-a retras. Şi-au luat cota parte de capre şi le creşte în ferma primarului. Viceprimarul Vasile Azoiţei spune că nu s-a implicat Consiliul Local pentru că nu este iniţiator al proiectului. În schimb, o critică pe Semiramida Balan, cea care a gândit "afacerea". O altă ipoteză ar fi aceea că preţurile de achiziţie pentru capre şi utilităţile pentru construirea fermei au fost pur şi simplu umflate.
Dar să o luăm cătinel şi să vă povestim încetul cu încetul cum s-a ajuns aici şi ce spun Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Inter-activa, al cărei director executiv este Semiramida Balan de la Prefectura Botoşani. Concret, proiectul al cărui contract de finanţare prin programul PHARE 2006 s-a semnat în 2009 viza crearea unei ferme de capre, formarea profesională a angajaţilor şi împărţirea animalelor şi a bunurilor achiziţionate către comunitate, precum şi donarea de capre către familii de risc şi abonarea acestora la laptele produs în fermă. Acum lucrurile sunt departe de cele convenite în contractul cu UE: caprele s-au împuţinat, dar nu împărţite la ţiganii săraci, ci moarte sau date la o societate care le-a găzduit timp de un an şi a luat tot laptele şi sute de iezi, iar ferma încă nu are autorizaţie de construcţie şi de racordare la utilităţi. Mai grav este că lipseşte mâncarea pentru bietele animale, iar angajatul care are grijă de ele a ajuns să aducă câte o căruţă de fân pe datorie şi să îngrijească acasă iezii, că altfel ar fi murit de frig. Paznicul şi îngrijitorul aşa-zisei ferme, Teofil Ungureanu, îşi spune of-ul, dar cu teamă, ca nu cumva să rămână şi fără salariul care întârzie de două luni. "Mâine le scot la păscut, că-i cald. Până acum au adus o tonă şi ceva de uruială. Am luat şi eu vreo patru căruţe cu fân de la cineva şi am rămas cu datorii. Nu este nici veterinar, i-am spus doamnei (Semiramida Balan – n.r.), deşi în contract am îngrijitor la animale. Ţapul ăla mare a murit fiindcă s-a bătut cu ăla negru, nu mânca, am sunat la veterinar, că are contract, dar a ajuns după trei zile. Când l-am chemat a zis că nu poate veni, că are treabă, că face injecţii la câini", spune Teofil Ungureanu, care adaugă că mai munceşte la fermă doar până-n vară. Am discutat cu Semiramida Balan, iar aceasta a precizat că nu mai sunt de primit sume decât din TVA, adică vreo 2.000 de euro. Iar banii care au fost s-au dus...", adaugă Teofil. La rândul său, viceprimarul susţine că, de când Primăria s-a retras din proiect, nu s-au mai aflat prea multe: "Noi am dat terenul, cota parte a Primăriei, noi cu ajutorul social, am venit cu oameni şi am stat efectiv şi am ridicat clădirea (alţi bani scutiţi din totalul de 64.000 de euro – n.r.). Eu nu am cu cine mă înţelege, fondurile sunt la Botoşani, conducerea asociaţiei e tot acolo, aici doar dau telefon să afle cum merge treaba. Dar prin telefon nu poţi creşte capre. Cel mai bine ar fi fost ca, atunci când au primit banii, să zică, uite, au venit atâţia, că n-au venit toţi odată, cu chitanţa asta s-a făcut asta. Dar n-a fost aşa".
La rândul ei, doamna Balan, şi ea de etnie romă, neagă acuzaţiile. Cert este că, atunci când a venit vorba despre bani, a dat informaţii sumare, susţinând că este grăbită, apoi a refuzat să mai răspundă la telefon. Din cei peste 64.000 de euro, a găsit justificare pentru doar 24.000 de euro: "Pe linie de buget construcţii am cheltuit 10.000 de euro, iar pentru achiziţii animale – 14.000 de euro. Ferma este a lor, a sătenilor din Baranca, s-a terminat finanţarea, caprele nu-s la mine acasă. Nu-s mai mulţi iezi pentru că SC Dragalina a fost beneficiarul cât a cazat animalele, până să vină prima tranşă care a întârziat din cauza Guvernului". În ceea ce priveşte numărul caprelor, ea spune că sunt 120, la care se adaugă cele 45 pe care le-a dat. Însă despre cele 35 lipsă are o explicaţie: "Au mai murit câteva, că şi oamenii mai mor. Dar nu de foame. Noi am cumpărat în ianuarie trei tone de combinate plus două maşini cu baloţi". Dar tot ea adaugă că baloţii s-au folosit pentru a capitona pereţii din lemn ca animalele să nu îngheţe în fermă. În schimb, spune că în construcţia de alături, deocamdată încuiată, se va procesa lapte în... condiţii europene, deşi nu este apă şi lumină: "Are gresie, faianţă, baie, sunt vreo cinci camere". Spune că, în realitate, gurile rele o acuză doar pentru că n-a dorit să extindă proiectul şi în alte localităţi. "Branşarea la curent a costat 1.000 de euro, autorizaţia de construcţie nu s-a eliberat, că ferma este în extravilan". Complicat, complicat, atât cât să spunem: unde dai (UE) banii, şi unde crapă, mai precis, unde-i capra! Unde-i?
Citește pe Antena3.ro
